Pur și simplu fără neologisme

Scriu cum scriu, simplu și pe înțelesul tuturor. Ador să scriu în dulcele stil clasic. În postmodernism este o inflație de neologisme. Dacă nu se scrie cu neologisme tari nu se scrie deloc. De ce? De ce scriem cu neologisme? Vrem să ne dăm deștepți ? Se poate face literatură și fără neologisme tari. Mă refer aici la extreme, la grindina de neologisme. Sunt texte unde e necesar un dicționar de neologisme ca să descifrăm contextul. Se scrie prea sus, prea academic ... să zicem un fel de limbaj de lemn format din neologisme. Ceva de genul : abject , abnormitate, abrutiza, diligent, diafan, paroxism, eshaustiv, desing, beatitudine, agnosticism, animism, apodictic, asertoric, axiomă, comprehensiune, contingent, eclectism, empiric, eideic, imanent, logos, monism, nihilism, scolastic, transcendent, gnoseologic, hermeneutică, ontologie etc.

Cum ar fi să compunem o poezie sau un eseu din neologisme? Încerc ceva să văd ce părere aveți despre: un copac tăiat ontologic/ cade în abis/ și logosul exhaustiv/ al nihilismului abject/ transcede frunzele diafane/ ajezate empiric/ într-un fel de beatitudine absurdă ...

Legea asta e o abnormitate. Se ajunge la paroxism. Guvernul zici că e agnostic. Parcă ar face hermeneutică în loc de politică. Politicianism abject poate. etc. etc. etc.

Propoziția, fraza dacă nu conține un neologism, două... nu e ok. Gândiți-vă la un text plin (full option) de neologisme. Cine mai înțelege și ce mai înțelege?

Eu zic să lăsăm garda jos ... să vedem cât de frumos e Ernest Bernea cu Îndemn la simplitate , cât de curată și normală e Biblia cu un limbaj accesibil ... și cât de complicat e un H. R. Patapievici cu Omul recent, Andrei Pleșu cu Despre îngeri și Gabriel Liiceanu cu Om și simbol etc.

Mai bine e să scriem simplu și frumos ... decât pompos și prost sau postmodernist și super academic. Firește, fiecare scrie cum vrea și cum simte. E doar o sugestie dar e o sugestie ortodoxă. Pur și simplu fără neologisme ... Fără tone de neologisme că zăpăcim lumea. Câteva acolo nu-i problemă. Dar când începem cu un discurs super neologismic ... e prea de tot. Punct. Mai bine punem punct și scriem pur și simplu frumos.

Exemple: cărțile maestrului Dan Puric, mai ales ultima carte Fii demn! , cărțile Ierom. Savatie Baștovoi, cărțile scrise pentru suflet în general ...

Poate greșesc dar sunt pentru contra neologisme ... Repet, mă refer la extreme. Adică, texte poluate cu neologisme. ... Să fie pur și simplu fără neologisme dar să nu fie fără demnitate!