La inceput ai fost cucerita doar cu o floare. Intre timp ai intrat intr-un cer vicios si relatia a devenit o relatie de compromis. Chiar o relatie fortata. Sentimentele sincere au ajuns sa fie niste sentimente bolnave. Nu mai stii daca iubesti sau nu. Suferi. Vrei sa fie ca la inceput, acel inceput frumos si dulce. Toti indragostitii tanjesc dupa primele zile de relatie si vor mereu un nou inceput. Femeile toate isi doresc un barbat puternic. Indiferent de ce se petrece in relatie, unele femei (care iubesc prea mult) nu renunta la partener. E bine, e rau? Nu stiu, dar stiu sigur ca o relatie cu un barbat violent, alcoolic, obsedat sexual... nu este o relatie buna.
Omul in mare parte doreste sa fie doar ca el. Uneori se contrazice singur si se minte singur. Asa este si in dragoste. Unde e prea mult orgoliu nu este dragoste adevarata. Femeile care iubesc prea mult se lasa cucerite de barbati nepotriviti. Ele se indragostesc de o masca, de o iluzie si sunt dezamagite.
La inceput, ar zice Ana (un personaj fictiv) : ... Daniel ma iubea, era tandru cu mine... a inceput totul asa frumos... ma intelegea, avea rabdare, era tare dragut... imi facea surprize, imi facea mereu cadouri... imi oferea flori... imi scria poezii... imi arata afectiune, era atent... ma lasa in pace cand eram suparata si nervoasa... nu se rastea la mine, nu ma lovea niciodata... ma saruta dulce, am imbratisa cu drag, ma tinea de mana foarte frumos... ma iubea sincer... era fidel... era ideal... ... ... Dupa o vreme, ceva s-a intamplat si ne-am stricat relatia. Nu stiu daca de la prea multa gelozie sau din orgolii prostesti. Ne-am contrazis... Ne-am certat. Nu ne-am vorbit cateva zile. L-am mintit. L-am inselat. I-am vorbit urat. Si el a devenit dintr-un baiat bun, un om "nebun". Un om rau. Violent. Agresiv. Avea nervi. A avut intentia sa ma loveasca. A vorbit urat. Mi-a zis vorbe care ma ranesc si acum. Ma ameninta cu despartirea. De ziua mea m-a facut sa plang. Etc. etc. etc.
In acest context, Ana se intreaba ce nu a mers? Ce a fost intre ea si Daniel de s-a ajuns de la iubire la despartire, ura si agresivitate? Femeile care iubesc prea mult ar raspunde ca nu femeia e de vina, ci barbatul. Femeile care iubesc prea mult nu vad realitatea relatiei. Ele vad doar farmecul cu care a inceput relatia si nu observa ca nu exista pic de armonie si se tinde spre "singur in doi". Unele persoane sunt de parere ca relatia se rupe fiindca apare monotonia. Eu nu cred in asa ceva. Acolo unde nu este dragoste adevarata normal ca intervine rutina, plictiseala si monotonia. Intr-o relatie serioasa nu exista asa ceva. Daca era peste tot asa, nu se mai casatorea nimeni si nu mai stiam de casnicii de peste 50 de ani. Va vine sa credeti, 50 de ani de stat impreuna intr-o familie? Asta da iubire. Iubirea adevarata trebuie sa fie si prietenie. Femeile care iubesc prea mult vor ele sa domine. Vor numai ele sa aiba dreptate. Vor libertate, dar o libertate care provoaca dependenta. Femeile care iubesc prea mult se cred cele mai destepte de pe planeta. Sunt incapatanate. Nu-si recunosc vina. Nu vor sa inteleaga ca dragostea nu este obsesie si nu e ceva de tip psihologic. Dragostea e ceva de suflet. Iubesti cu inima nu cu psihicul. Unde este iubire adevarata inseamna ca omul gandeste si traieste cu inima. Inima - organul iubirii...