DESPRE CĂRȚI și BUCURIA LECTURII

DESPRE CĂRȚI și BUCURIA LECTURII

Bună ziua. Dragă prietenă, trăim într-o lume consumeristă, postmodernistă, hedonistă, nihilistă ... chiar materialistă, și super tehnologistă, cu acces la internet, cu Facebook, cu tv... cu de toate pentru toți. Gândim aproape 99% pragmatic și rațional. Suntem ancorați în tbc, adică tehnologie, bani și confort... etc. etc. etc. Muzica comercială e la modă, și multe altele promovate de mass-media. Ce rost are un dialog despre cărți și bucuria lecturii întru acest context manelistic și otevistic (cândva telenovistic) ? Pe cine mai interesează cititul și cărțile în sec. XXI, supranumit (ironic) secolul vitezei ? Ești psiholog, eu am prezentat lumea într-o notă pesimistă, cu toate că student la teologie fiind ar trebui să privesc într-o notă optimistă nu să fiu doar realist, dar aici întru acest dialog, încerc să provoc. Să spunem cititorilor că dra. L. T.  (adică tu) este din Constanța, are puțin peste 20 de ani, psiholog (cum am mai zis) dar are și un Anticariat denumit Anticariatul Bucuriei. Acest Anticariat se găsește pe Facebook și on line. Sunt colaborator cu acest frumos Anticariat și salut cu drag ceea ce faci. Mărturisesc că mi-ai făcut rost de cartea Nostalgia paradisului de Nichifor Crainic, la un preț accesibil și îți mulțumesc din suflet. Revin, mentalitatea pro, chiar protv "gândește liber" și alte curente postmoderne, a reeducat lumea spre altceva. Lumea e pentru divertisment, știri și show... Nu are timp de citit. Ce crezi despre aceste prejudecăți? E adevărat că lumea de azi nu are timp pentru citit sau că tinerii nu mai citesc deloc astăzi? Cum ai atrage pe tineri în lumea cărților? Ce ne poți spune pentru început despre cărți și bucuria lecturii?

L. T. : Din fericire, mai sunt oameni care citesc.  

 Nu consider că lumea nu mai are timp astăzi de citit. Cred că oricine își dorește să citească, își va face timp să o facă. Lipsa de timp sau existența altor moduri de petrecere a timpului liber (marele dușman - televizorul) nu sunt decât scuze. Cunosc persoane care nu au mai deschis televizorul de 1 an sau chiar 2. Printre aceste persoane mă număr și eu. 

  În final, cred că alegerea este determinată de ceea ce ne place cu adevărat, de lucrurile în care ne regăsim și de ceea ce corespunde nivelului nostru intelectual.   

 Cred că mereu vor fi oameni care vor citi, pentru că mereu vor fi oameni care nu se vor regăsi în ceea ce se servește maselor, oameni care vor cauta mai mult și își vor dori mai mult. 

 Cât despre tineri, am văzut tineri citind. Afirmația că tinerii nu mai citesc mi se pare un clișeu. La fel se spune despre noua generație că nu mai are respect și multe altele. Totuși, lumea e în continuă schimbare și diferențele între generații sunt din ce în ce mai mari.  E adevărat, părinții noștrii cu siguranță citeau mai mult, neavând atât de multe posibilități de divertisment. Dar mai contează și ce citești. Nu cred însă că acum 20 de ani toți citeau și acum nu mai citește nici unul.  

 Și mai cred ceva: cine trebuie citește. Tinerii de acum care vor reprezenta un model pentru societate în viitor, cei care vor inspirA oamenii, care vor duce arta și cultura mai departe, care  vor face descoperiri în diverse domenii, cei care ne vor conduce către mai bine, cu siguranță citesc!

 D. B. : Cum vezi societatea actuală ca psiholog și ce rol crezi că joacă cartea în viața omului? 
  
 L. T. : Cartea are un rol important în devenirea omului, în formarea unei personalități armonioase.  
 ”Efecte” demne de menționat ale cititului sunt dezvoltarea memoriei sau a imaginației.  Citind facem un fel de gimnastică a minții, iar un creier antrenat este util în aproape orice activitate întreprindem.  
 Cărțile contribuie la lărgirea orizontului nostru, ne deschid către alte păreri, alte timpuri sau alte lumi. Ne oferă o perspectivă nouă și astfel ne îmbogățesc lăuntric.  
 Cărțile ne învață deasemenea să comunicăm mai bine: vocabularul nostru se dezvoltă, învățam să ne exprimăm mai bine și  să-i înțelegem mai bine și pe cei din jurul nostru.  Ele contribuie deasemenea la creșterea empatiei, la capacitatea noastră de a împărtăși sentimentele unei alte ființe, de a le trăi chiar dacă nu ne aparțin.  Cred că orice cititor s-a imaginat în locul personajului preferat. 
 Ar mai fi multe de spus despre rolul cărților în viața noastră. Dacă am alcătui o listă, fiecare dintre noi ar avea ceva de adăugat. Fiecare are o poveste și o experiență persoanala, cartea având un rol special în viața oricărui cititor.  
 Pentru mine cărțile sunt un minunat prieten și un excelent învățător! 
  

D. B. : Care crezi că este viitorul cărților pe suport hârtie? Crezi că viitorul va fi on line? Ești de acord că în viitor cartea tipărită va fi fosilă și că prioriate au audiobook-urile sau ebook-urile? Te rog , fiind ancorată în lumea cărților, pomenește câteva cărți și autori care te-au marcat și lasă-ne catvea gânduri de final! Aștept și idei despre bucuria lecturii. Mulțumesc frumos. 
  
 L. T. :
  
 Clasicul format al cărților nu cred că va muri niciodată.  
  Este adevărat, audiobook-urile sau ebook-urile sunt o variantă comodă în anumite situații. Recunosc, și eu mai ascult audio-book-uri în timp ce am diverse treburi prin casă sau când conduc mașină pe distante lungi. Nu aș fi putut cîți în aceste condiții și mă bucur că există astfel de alternative. Și pe telefon am  o carte în format pdf, care îmi este prietenă dragă atunci când trebuie să stau la  coadă, de exemplu.  
 Aceste variante le consider însă o alternativă la cititul clasic, nu un înlocuitor al acestuia.  Plăcerea de a cîți include și sentimentul pe care îl am când țin o carte în mână,  felul în care se simț foile, mirosul ei.  Satisfacția de a-i acordă un loc în bibliotecă așa cum îi acord și în inimă mea. 
  Nu cred că adevărații pasionați de carte vor renunță la formatul clasic în favoarea celui electronic. Nu cred că se vor desființa bibliotecile sau că nu vor mai există tipografii și magazine de carte. Sau că în școli li se va recomanda elevilor să-și downloadeze versiunea updatata a abecedarului.  
 Schimbări vor există cu siguranță, societatea evoluează. Cum va arată lumea chiar și peste 200 de ani e greu de spus, așa cum celor din anul 1800 le era dificil să anticipeze cum va arată lumea în anul 2000. Știu însă că o carte cu o vechime de 200 de ani este considerată o valoare. Iar viitorul, oricât de tehnologizat ar fi, va aprecia și peste încă 200 de ani o carte!