Nervii in literatura

Sunt "absurd", sunt si eu ciudat si nervos. Da, ma ia "nervu' critic" , chiar daca mi-am propus sa nu mai fiu nervos cand vine vorba de literatura. Cer parerea cuiva si apoi ma supar ca parerea e cu tenta de criticism. Interpretez eu prost. A cere parerea unui prieten despre ceea ce scrii e un lucru normal. Prietenul daca e sincer iti spune adevarul. Daca nu, te minte, te minte frumos. De dragul prieteniei "te umfla" , exagereaza... Precum mi-a spus mie o prietena despre romanul meu "Culmea razvratirii" http://beludanutz.wordpress.com/2011/01/17/pseudo-roman-de-tip-fictiune-cu-aroma-profund-filosofica-culmea-razvratirii/ , "dani, esti nebun, o idee geniala sau m-ai lasat fara cuvinte, esti cel mai tare..."

Mesajul, comentariul il gasiti exact la linkul de mai sus. Daca imi permiteti il reproduc aici : viorela says:

ianuarie 30, 2011 la 5:33 pm  bah eshti nebun:O?sincer,m-ai lasat fara cuvinte…adik iou shtiam k eshti deshtept sh aqm fara modestie,da m-ai dat pe spate:> sincer,iou te sustzin sh itzi urez multa bafta sh dk incerci nu strik!adik sa-tzi para rau k ai faqt cva,dekt k n-ai faqt;)pe mine una m-ai lasat muta:d da de uimire sh de admiratzie!itzi urez multa bafta sh aqm fac sh iou k te,ce o vrea DOMNUL!pup ai grija sh mult succes!!!

In schimb vecinul meu Iutzu a fost mai realist : IUTZU says:

iulie 10, 2011 la 1:31 pm

Astazi, ma uitam prin mail-urile primite, si vazand ca sunt asa de multe, ce m-am gandit eu: I-a sa mai sterg din ele ca si asa nu aveam ce face ! Si ce sa vezi !? Am dat de blogul dumitale… si daca tot aveam timp, mi-am zis sa citesc asa zisul roman “crazy”. Scuze ca am facut asta cam cu intarziere, dar niciodata nu e prea tarziu, nu !? Pai ce sa zic, ideea in sine este una “indrazneata” si tot odata “dementiala”. Romanul se vrea a fi unul de tip “super modern”, atat prin ideea in sine cat si pentru expresiile folosite.  Eu nu ma prea pricep la literatura, dar daca tot am vrut sa-mi dau cu parerea, am vrut s-o fac din punctul de vedere al unui cititor obisnuit, si nu al unui critic literar ! Daca ar fi sa-ti dau cateva sfaturi, acelea ar fi in primul rand sa ai grija la limbajul pe care-l folosesti (acesta trebuie sa fie inteles de TOATA lumea, incearca sa-ti adaptezi expresiile tale “crazy” la ceva mai natural, nu stiu ). Inca ceva care nu prea mi-a placut, a fost ca ai folosit FOARTE MULTE citate, ceea ce cred eu ca distrage atentia cititorului, si astfel se pierde sirul povestii romanului. Cam atat am avut de “comentat” ! Per total e bine, si oricum tu esti constient ca esti la inceput de drum, si mai ai multe de invatat ! Sper ca vei gasi pe cineva care sa te invete anumite “trucuri” ale literaturii, care te vor face sa capeti mai multa experienta. Eu iti urez mult succes in continuare si fie ca visul tau sa devina REALITATE !

Problema e mult mai delicata. De ce? Pai , uite cum sta treaba. Dragi prieteni, acest "roman" a fost respins de editura Minerva si doamna redactor-sef, Ana Munteanu, se pricepe la literatura. Deci, se pare ca viziunea dvs. ori e "prea sincera" , ori e amagire, inselare... 

Imi pare bine sa aud ca prietenii au incredere in mine cu scrisul dar "complimente" gen: foarte frumos, genial... Nu, nu accept. Este prea mult. Mai corect e sa imi zici ca nu e prea ok decat sa imi zici ca e bine dar de fapt nu e. 

"Si daca iti zic adevarul si te superi?" (ar putea intreba un prieten) . Da, aici are perfecta dreptate. Sunt suparacios si sunt afectat emotional si spiritual de critici. Aici gresesc enorm. Nu accept libertatea de opinii a altcuiva dar am pretentia sa am si eu dreptul la libera exprimare. 

Vreau sa fiu doar laudat? Nu, nici asa. Extremele sunt doua forme nefiresti in orice domeniu. De ex. in credinta, necredinta (ateismul) si habotnicia (exagerare religioasa) . Unii zic ca mai bine ateu decat habotnic, dar nu stiu ce inseamna nici una nici alta. In fine... Fiecare e liber sa gandeasca cum doreste, doar ca "libertatea" (transformata-n libertinaj) il costa.

A fi liber cu adevarat inseamna a fi om credincios. "Adevarul te va face liber" (Ioan 8, 32) si Adevarul e Hristos. A spus clar : Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Cine vrea sa creada ca exista un miliard de adevaruri gandeste eronat. Precum eu  incerc sa gandesc ortodox (eronat dupa unii si altii) si pun accent pe nervi in literatura. Nervii in literatura nu-si au locul. Expresia "ma ia nervu" sau nervul critic (puneti dvs. l-ul unde lipseste) nu e normala in acest context. Pur si simplu nervii nu-si au rostul.

De ce? Pentru ca e bine sa fii calm. Sa ai rabdare si sa faci ceva (in literatura) fara nervi. Nervii strica totul. Nervii strica minea. Nervii te fac sa spui fel si fel de chestiuni. Dupa ce iti trec nervii, incepi sa regreti cuvintele rostite in starea de "nebunie". Sa cautam sa trimitem nervii la plimbare! Fara nervi , viata, literatura... e mai curata. Nervii intuneca cerul literaturii si murdareste viata. Candva, era o campanie anti-drog (savarsita de Cristiana Raduta si Trei Sud Est) si suna cam asa : spune nu, spune nu drogurilor... Eu as prefera (in principal la mine) sa "cantam" spune nu, spune nu nervilor... Nervii strica sanatatea. PS : nervii nu sunt de niciun ajutor!