A fi om înseamnă a fi liber. Dar libertate nu înseamnă a face crime sau a fi violent. Sub nicio formă nu se acceptă violenţa umană în familie şi în iubire. Iubirea nu e un compromis. Dar violenţa este din păcate un mare compromis. Nu se cade să spui că iubeşti pe cineva în timp ce îi faci rău fizic sau verbal. Agresivitatea face casă bună cu jungla. Femeia sau bărbatul se căsătoreşte cu un om, nu cu o jivină. Suntem în sec. XXI, nu în epoca primitivă. Avem atâtea drepturi, dar noi nu vrem să ştim de ele. O relaţie toxică duce mereu la o familie unde o să fie alcool şi violenţă.
Ce să faci ca să scapi din acest iad? Divorţul este singura soluţie? Nu e vorba de divorţ aici... e vorba de ce se ajunge la violenţă? Sau, de ce am acceptat o astfel de familie? Cel mai indicat e să punem la probă partenerul de viaţă şi să îl vedem cum se comportă în diferite circumstanţe. Un om care ţipă şi urlă ca un nebun într-o amiciţie sau într-o încercare de relaţie... nu are ce căuta în viaţa ta. Nu poţi avea o familie cu un asemenea om. Familie faci cu un om bun. Un om bun e mereu în pace, e sensibil şi te înconjoară cu linişte, pasiune şi iubire.
Nu ai nevoie de evenimete tragice ca să vezi că omul de lângă tine e un urangutan. Nu ai nevoie de o palmă ca să ajungi la divorţ. Nu ai nevoie de nimic neplăcut. Atenţie de la bun început! Dacă un om nu trece anumite probe... nu are ce căuta într-o relaţie de iubire cu noi. Iubirea este armonie. Iubirea înseamnă mai mult decât orice înţelegere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu