Avem emoţii, sentimente şi dor. Dar avem şi plăcere. Plăcerea de a fi om nu e o emoţie, un sentiment sau un dor, ci o realitate. A fi om înseamnă a fi liber... iar libertatea nu înseamnă vicii. O plăcere nu este un viciu. Viciul e ceva care ne face rău. Să citim cărţi nu este un viciu, este o plăcere, o pasiune... Să mergem la pescuit este o plăcere. Şi tot aşa.
Omul are nevoie de plăcere, umor şi pasiune. Orice pasiune care nu ne face rău şi nu ne face egoişti, este ceva bun şi folositor. Avem nevoie de o stare psihică ok. Avem nevoie de o stare de sănătate bună. Dar nu avem nevoie de plăceri meschine sau de masochism. Nu suntem narcisişti. Suntem oameni normali şi avem plăceri normale. Doar că ne place să judecăm pe alţii indiferent de cum suntem noi. Ne place să minţim şi să ne minţim singuri. Ne place să credem că doar noi deţinem adevărul absolut. Ne place să ne facem singuri rău. Ne place să iubim... dar din păcate ne place să suferim din dragoste şi să căutăm numai relaţii toxice.
Ne place mult să ne plângem. Ne place să pozăm în victime. Ne place să fim compătimiţi. Ne place să trăim în iluzii şi aparenţe. Ne place să trăim în băşcălie şi ironie. Ne place să facem mişto de noi înşine. Ne place să trăim în patimi... Ne place să părem ortodocşi, dar să trăim mai ceva ca păgânii. Ne place mult teoria... dar faptele să lase de dorit. Ne place să aruncăm cu pietre în semenii de lângă noi. Ne place să discutăm subiecte tabu, dar cel mai mult ne place să ne contrazicem. Ne place să credem că noi suntem cei mai buni, dar în cea mai mică polemică ne dăm arama pe faţă şi judecăm, criticăm, jignim... Ne place să credem că avem răbdare, dar nu suportăm nicio zgârietură sau cea mai mică durere de măsea. Ne place să fim oameni, dar nu înţelegem ce înseamnă să fii cu adevărat om.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu