Unora ne place sa traim ca-n filme. Tratam viata nu ca ceva real, ci ca o fictiune. Intram in mediul virtual si nu mai stim sa iesim de acolo. Cautam totul pe net. Vrem sa gasim si marea dragoste tot pe net. Trebuie sa fie ceva confortabil, comod. Sa stam acasa pe chat si sa vina dragostea la noi. Noi stam si asteptam, oare vine?
Nu stim daca vine sau nu dragostea, dar ce ne facem daca vine despartirea? Stam si ne intrebam: de ce despartirea inseamna depresie? Despartirea vine atunci cand nu exista dragoste adevarata, iar depresia apare acolo unde lipseste cu desavarsire rugaciunea.
Pentru ce sa ne rugam daca nu avem parte de iubire, pace si armonie? Ne rugam atunci cand ne despartim? Nu prea ne arde de rugaciune, stam si plangem si ne autovictimizam. Pai atunci la ce ne mai intrebam de ce apare depresia? Da, nu e de gluma, depresia apare acolo unde nu exista o viata duhovniceasca activa. Depresia nu apare doar pe fond nervos. Depresia este si atunci cand ocolit de tot Biserica si rugaciunea.
Normal, ne regasim in acest context doar daca avem tangente cu credinta. Unde nu este credinta nu este adevar si nu este Dumnezeu. Religia este ignorata acolo unde nu exista credinta. Pentru S. Freud, religia era considerata "nebunie in masa". Nu ne referim la aceasta lume atee care pune doar accent pe psihologie. Nu stiu cum se trateaza depresia unde nu exista strop de credinta. Frumos ar fi sa se trateze prin iubire si convertire. Omul e firesc sa se converteasca la iubire si sa ierte din tot sufletul. Iubirea si iertarea vindeca orice boala psihica, inclusiv depresia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu