Pasi de dans pe apa

   Noaptea tarziu, cu fratele meu la pescuit. In fata surade raul Siret. Somnoros si inghetat de frica si de frig, am senzatia ca vad ceva ciudat pe apa. Plutesc multe iluzii si vise noaptea. Mintea umana e inundata de tot felul de imagini, ganduri si fantezii. Speriat la culme, scot lanterna. Aprind si ma uit mai atent. Ce puteam sa zaresc in miez de noapte pe Siret? Fratele meu astepta. Era luna plina. Cand e luna plina se zice ca trage crapul, somnul si alte specii de pesti mari. Eu devin nervos. Ce naiba sa fie?! Merg mai aproape de apa. Pareau niste pasi de dans pe apa. Apa linistita. Luminile de la baraj oglindeau perfect in apa stralucitoare. Se vedea pe partea cealalta a Siretului si eu nu vedeam ce aveam de vazut. Deranjat de aceasta "vedenie" simt ca vreau sa ma arunc in apa, chiar daca nu stiu deloc sa inot. In fine, zic sa nu fie de la razele de luna sau cine stie ce se reflecta in apa si eu cred ca e altceva. Sf. Apostoli au avut impresia ca vad o naluca pe mare, dar de fapt era Domnul Iisus Hristos. Ma rog in gand si incerc sa ma potolesc. Dimineata, trezit de clopoteii lansetelor (unditelor) si de farmecul pescuitului, ce sa vad in apa? Nimic. Poate doar niste frunze ratacite si aduse de departe. Deci, ca sa fie si o concluzie in acest sens, m-am speriat din nimic. Fratele meu prindea peste. Dis-de-dimineata trage foarte frumos. Imi place tare mult sa vad cum prinde cineva peste. Ce bucurie de copil avea fratele meu cand prindea peste. Imi era asa drag sa-i admir bucuria. Pescuitul e o pasiune ancorata in povesti, rabdare, mister si bucurie. Bucuria fratelui meu de a prinde peste si iluzia mea de a vedea pasi de dans pe apa.