De Crăciun sărbătorim tăierea porcului, reducerile din Carrefour, împdobirea bradului... şi venirea preotului pe la noi să cerşească bani.
Poate am exagerat puţin, dar cam asta se ştie despre ce sărbătorim noi de Crăciun. Nu vrem să mai spunem că noi sărbătorim Naşterea lui Hristos, pentr că nu mai credem nici noi în poveşti cu pruncul născut din Fecioară într-o iesle în Ierusalim.
Dar nu ne-am gândit niciodată că această povestele este de fapt o realitate istorică şi nu e o fantezie a ortodoxiei sau a creştinismului. Ne place să credem că noi suntem oameni raţionali şi că doar oamenii slabi cred în Dumnezeu. De aici ideea că unii cred din frică, nu din convingere. Din păcate prejudecata că doar cei fără carte merg la biserică... si mai ales cei bătrâni, există şi astăzi.
Mentalitatea societăţii de azi preferă mai bine să sărbătorească de Crăciun o viaţă ca un film porno, nu să se bucure că s-a Născut un Prunc... Nu mai vrem să ştim nimic de suflet, de bucuria Naşterii lui Hristos, de spovedanie, de Împărtăşanie, de mântuire şi de colinde. Mentalitatea aceasta pornografică şi sexualizată la maxim, nu poate să vadă o Taină, mai ales Taina Iubirii, Taina Naşterii din Fecioară.
Mentalitatea omului recent acceptă că este un mit numit Iisus Hristos, dar nu Fiul lui Dumnezeu. Omul recent nu are timp de atâta teologie pe marginea acestui subiect. Omul recent trăieşte în triunghiul TBC - tehnologie, bani şi confort. Dacă ne apucăm să spunem ce sărbătorim de Crăciun... sigur suntem catalogaţi nebuni. Aşa că spunem totuşi că de Crăciun e bine să sărbătorim omenia, bucuria, generozitatea, bunul-simţ, pacea şi liniştea sufletului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu