Epigrame (incercari)

EPIGRAME:

La tv e super show
Cu o vaca si un bou
Vaca vrea audienta
Boul, test de rezistenta

\\\

Ponta si adrian nastase
Sunt premierii de matase
De matase naturala
Ce baga tara in boala

\\\

Din '90 si pana azi
Nu am facut nimic
Dar nu-i nicio problema
In Romania...
politica-i "dilema"

\\\

Antena 3 este pe val
Da regatul pe un cal
Da si curul la bataie
Ca sa fie harmalaie

22-12-2012

EPIGRAME (incercari vol 1)

EPIGRAME:

USL-i la guvernare
Si-ar sa faca treaba mare
Treaba mare stim noi cum
De-ar sa iasa numai fum

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Suntem la guvernare
Si gigi e cu noi
Nici in fund nu ne doare
Avem berbeci si oi

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

A intrat in Parlament
Mare om inteligent
Este dan diaconescu
Frate bun cu ceausescu

22-12-2012

Ioana Ceapa Dobre - despre poezia "Dan Puric"

Minunat, Danut Belu! Nu este deloc o "simpla poezie" dintr-un "simplu volum", dar modestia este o virtute care face oamenii mai frumosi. De-abia astept sa primesc si sa citesc volumul cu trairile tale. Multumesc din suflet pentru dar! Ma bucur cu rost de fiecare data cand intalnesc oameni a caror inima este locuita de iubire. 

Dan Puric...
de Danut Belu, 19/11/2010

"Dan Puric, tu-mi esti tata
si mama, Eminescu
afirm inca o data:
esti noul, Nae Ionescu
Dan Puric, pentru tine
voi scrie si o carte
de lacrimi si suspine,
de sentimente crestine
nu sunt departe
de Bucuresti
sunt cimitirul vesel
d-aici, din Urechesti
iti scriu din satul meu
natal si pacatos
Slava Bunului Dumnezeu
caci esti un om frumos
Dan Puric, inimiora
imi plange ortodox
stiu ca te doare tara
dar esti un paradox,
un dulce fenomen spiritual
si trebuie curaj
caci individul senzational
se plictiseste de miraj
si-si va da seama
de ce oare plange mama
Dan Puric,
esti minunat si foarte bun
intru marturisire
esti sfanta constiinta
a poporului roman
smerita mea fiinta
cu lacrimi si iubire
picteaza fericire
pentru maestrul
ancorat in nemurire
maestrul ce-mi aduce
nadejde si lamurire
din fiecare domeniu
din asta
imbeznata omenire
nu uita ce-ti spun acum
nu-i un cantec scris pe drum
e un colind de Craciun
Doamne ajuta, tata bun:
te iubesc ca un nebun!"

Ce facem? ...

Ce facem? ... Ne trezim ... Bem sau nu bem o cafea (eu beau ceai) ... Fumam sau nu fumam o tigara ... Mergem sau nu mergem la serviciu ... Zilnic pierdem timpul cu "lucruri importante" ... Zilnic stam degeaba ... Intram sau nu intram pe internet ... Stam sau nu stam la tv ... Citim sau nu citim o carte... Ziarele de scandal sunt la moda. Facebook-ul e in prim-plan ... stam cateva ore pe facebook, daca avem facebook, daca avem net. Ce facem pana la urma? Ne gandim vreodata ce facem zilnic? ... In concluzie, de fapt nu facem nimic. De ce? Daca nu ne rugam, daca nu traim pentru Dumnezeu, daca nu suntem oameni normali, daca nu avem constiinta... din pacate nu avem motive sa spunem ca e bine. Pur si simplu ne amagim, ni se pare ca traim... dar sufletul... cum este sufletul???

Cine-l regreta pe Ceausescu?

Cine-l regreta pe Ceausescu?
(articol)

Suntem in decembrie, luna cadourilor, peste 2 zile Mos Craciun ne va aduce "cadou" un nou guvern. Din pacate, decembrie, in istoria Romaniei, poarta o pata neagra. Evenimentul ipuscarii cuplului dictatorial in ziua Nasterii Domnului este considerat un "blestem" pentru poporul roman. Asta-i cauza pentru faptil ca tara merge prost, spun unele voci. Nostalgicii regimului comunist (ateu) vin la mormantul Ceausestilor si intoneaza "imne". Toti il regreta pe tovarasul, mai nou si tinerii care n-au apucat "glorioasele" vremuri de dinainte de "revolutia" din '89, se pare. Mass-media ne prezinta cu amar filmuletul arestarii "genialilor" conducatori (ajunsi la paranoia dupa anumite documentare serioase) care au dat asa zisa "epoca de aur" din RSR (Republica Socialista Romania). Oamenii traiau bine atunci, aveau locuri de munca, era "minunat" (iertati-ma pentru ironie!). Industria era in floare, cetateanul era feri

cit dar in realitate nu exista pic de fericire, cetatenii vrajiti de tovarasul erau ancorati intro amagire profunda. Daca respectam instoria cinstita aflam si adevarul despre perioada ceausista. Omul de rand (din popor) era multumit (de frica) dar nu exista libertate. Sa judecam drept, era bine? Acum avem libertate insa nu se vede nicio schimbare. O fi fost mai bine cu Ceausescu?! Nu, niciodata, e doar o prejudecata, o falsa impresie. Cum Doamne iarta-ma! sa fie ok intr-un regim demonic? Cine afirma ca-l regreta pe Ceausescu (necunoscand nici istoria, nici viata de atunci) se minte singur. De fapt el (si cel care a avut trista experienta comunista) nu-l regreta pe Ceausescu, ci regreta ca Lucifer nu a reusit sa-I ia Tronul lui Dumnezeu. Pentru demnitate si pentru adevar, e firesc sa fii anticomunist. Nu-l critica nimeni pe dictatorul Ceausescu, se autocritica el prin faptele inimaginabile ce le-a facut din rea credinta si rea vointa. Cititi, informativa, aflati adevarul si apoi ganditiva daca merita sa fiti avocatul lui Ceausescu, avocatul diavolului mai corect zis! Eu propun sa fim foarte atenti la cine-l regreta azi pe Ceausescu...
Iarta-l Doamne, ca nu stie ce face!

7 - Dec - 2012

"Izbăvirea"...

"Izbăvirea" prin nud...

   Mergând pe stradă, te loveşti de panouri publicitare cu fetiţe dulci şi sexy, semiîmbrăcate, care ne oferă "izbăvirea" prin nud. Cred că nu aţi uitat de campania anti-fumant, unde s-a implicat "diva" Mihaela Rădulescu, afişându-se în costum de baie... Prin această metodă postmodernistă, ajuta fumătorii să lase tutunul, să îşi vină în fire şi să conştientizeze că fumatul dăunează grav sănătăţii personale şi a celor din jur. Desigur, pentru cei cu adevărat conştiincioşi, fumatul este un păcat, o patimă de care te vindeci prin Sf. Taină a Spovedaniei, printr-o relaţie vie şi armonioasă cu Domnul Hristos şi cu Biserica Ortodoxă. Acum sincer, să lăsăm ipocrizia postmodernistă, cum ar fii să recurgă Biserica la publicitate prin nud? De exemplu, se face o campanie pentru aducerea tinerilor în Biserică, fiindcă ... vin, dar vin prea puţini, majoritatea sunt batrânii... Pentru această campanie, pictăm nişte bannare cu o tipă "bună" rău, dezbrăcată complet... şi scriem un mesaj, un îndem: "dragi tineri nu uitaţi să veniţi la Biserică, totul e ok întru Credinţă, Nădejde şi DRAGOSTE!" Sunt carachios cu această caricatură "perversă", însă asta-i trista realitate, oferta sec. XXI este nudismul, pornografia... În acest secol vitezoman, "totul e bazat pe sex". Ca să-ţi vinzi produsul sau ca să faci reclamă la ceva, tre să arăţi lumii "sâni mari pentru creiere mici", funduri frumoase... etc. Fără nud nu are farmec frate! Fără nud produsul nu valorează nimic! Cum ieşim din criză? Simplu, prin nud. Vrem să realizăm o campanie anti-avort, anti-drog, anti-manele ... , dacă nu avem ceva nud, nu merge... nu funcţionează treaba. Imaginea , fără imagine nu eşti om astăzi. N-ai imagine, aoleu, eşti distrus, fugi repede la super-market şi cumpără imagine! Vrei să te afirmi, fă o poză nud şi lipeşte-o pe bloc sau la panoul de afişe electorale. Bineînţeles, eu glumesc, dar să privim realist, lumea de azi, a trecut din glumă în serios. Şi totuşi, nu pot să cred, cum de lumea-i atât de obsedată de nud. La tv şi prin ziarele de scandal, nud la greu. S-a mutat plaja de nudişti pe stradă, prin mass-media. În loc să privim frumosul, cerul, un apus de soare... şi în special ICOANA, stăm ca telespectatorii OTV, şi privim nudismul de pe panouri. Cea mai bună îngheţată este îngheţata "dezgheţata". Eram să zic, dezbrăcata. Hai să ne dezgheţăm minţile, şi să lăsăm prosteala asta prin nud. Omul este o taină, nu putem la nesfîrşit să tratăm în băşcălie fiinţa umană, nu putem să facem abstracţie de suflet-seniment, voinţă şi raţiune. Unde mai este raţiunea dacă ne lăsăm manipulaţi de tv, de politikie şi de nud? Dumnezeu nu ne-a creat pentru "acte caritabile" prin nud, sau pentru a ajunge animale. Bunul Dumnezeu ne-a creat pentru a sluji Binele, Frumosul şi Adevărul. Noi din păcate slujim minciuna şi nudismul. Vrem să trecem peste necazuri şi supărări prin nud. Dacă tu nu ai bani şi priveşti panoul publicitar careţi oferă plăcere şi o bere rece, privind intens panoul respectiv, îţi dă cineva bani? Nu. Tu trebuie să munceşti, să faci banii cinstit şi să cumperi ce-ţi doreşti. Tipa goală sau pseudogoală după panoul respectiv îşi ia bănuţi pentru imaginea ce o afişează, tu priveşti ca blegul, şi nimic nu câştigi. Cel mai corect este să mergi frumuşel la Biserică, să te rogi, să fii om (fiindcă în Biserică aflii că eşti om, ne spune Petre Ţuţea) , să te fereşti de desfrânare ... şi să laşi nudismul în lumea lui. "Izbăvirea" prin nudism, este o amăgire... Izbăvirea adevărată este întru Domnul Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre. Fără de Dânsul nu putem face nimic. Oricum, este absurd şi aberant să luăm atitudini prin nud, să ne dezbrăcăm în fundul gol ca să salvăm omenirea, planeta. ROSTUL şi ESENŢA Vieţii este Hristos Domnul, în rest totul e "vânare de vânt".

"Izbăvirea" prin virtual

   Întru mediul virtual orice este posibil, în realitate (din păcate) totul este imposibil. Vrem o ţară ca afară, vrem "izbăvirea" , dar nu real ci virtual. Nimic prin real ci doar prin intermediul virtualului. Există fericire, iubire, dor, sentimente, suflet în spaţiul virtual? Nu prea cred că există. Poate în domeniul spiritual (dacă suntem sinceri) , însă prin virtual nu se transmite nimic concret, decât nişte idei, informaţii, poze, vorbe... Cu toate că se poate lucra şi prin internet, prin virtual la anumite proiecte, însă nu-i aceeaşi chestiune cu realitatea, când te implici în ceva la modul real, nu abstract, nu poetic, nu filosofic... ci pur şi simplu REAL. Nu există spovedanie prin virtual, aşa nici "izbăvire" nu găsesc prin virtual. Totuşi de ce apelăm la această iluzie? De ce ne amăgim că putem schimba lumea după net (stând comod pe net) , prin virtual? De ce facem revoluţii prin virtual şi-n realitate suntem  nişte mieluşei, nişte oameni care le e frică şi de umbra lor? Nu-s de acord cu aceste atitudini prin virtual. Nu-s împotrivă, doar că e mai corect să încercăm vindecarea, izbăvirea, renaşterea, convertirea poporului român prin REAL, să avem un IDEAL prin REAL, nu prin virtual. De ce nu se face sex prin telepatie? De ce nu se gândeşte, mănâncă, spală, bea... virtual? Hai să transpunem viaţa întru virtual, dacă tot ne place să trăim în acest spaţiu fictiv şi plin de impresii aberante? Un om e cât pe ce să se înece, cum îl salvăm?Virtual sau real? Practic, dacă ştim bine să înotăm, tre să-l ajutăm fizic nu metafizic, sau să ne imaginăm cum îl scoatem viu din apă. Mi se pare (aici nu vreau să trag concluzii) că prea exagerăm cu mediul virtual, dar asta-i lumea în care supravieţuim, totul se desfăşoară pe internet, acolo se discută şi se fac tranzacţii de miliarde. În realitate nimic nu mai e real. Şi realitatea a devenit ficţiune. În ziua de azi  nu mai eşti sigur de realitate, de existenţa ta adevărată. Şi o donaţie printr-un ONG sau cont bancar e bună, dar altceva e să mergi tu personal să dăruieşti, să vezi, să pipăi şi să urlii ESTE. Omul virtual, internaut... nu-i de condamnat, se adaptează cu progresul şi trăieşte în pas cu moda, însă e normal să nu-şi piardă demnitatea şi să aibă discernământ. Ştiinţa a avansat enorm, conştiinţa este tot conştiinţă, indiferent de evoluţia tehnologiei. Cine are conştiinţă şi ascultă glasul conştiinţei, are nădejde de mântuire. Mediul virtual nu trebuie să-ţi ocupe tot timpul, să-ţi răpească viaţa, din nefericire realitatea virtuală e alta, suntem sclavi. În principal suntem sclavii banilor, apoi suntem sclavi prin internet, prin tv, prin jocuri de noroc, prin orice înseamnă tehnică ultra. Virtualul provoacă depedenţă, dependenţa provoacă pierdere de timp şi pierderea de timp provoacă o depresie absurdă. Nouă ni se pare ok să stăm ore-n şir pe internet (mai nou pe Facebook) , dar nu-i chiar aşa ok. Timpul este o creaţie dumnezeiască de mare preţ, cum putem să fim atât de ignoranţi, indiferenţi, nepăsători... încât să ne jucăm cu timpul vieţii noastre. "Izbăvirea" prin virtual, e o pierdere de timp inutilă, o utopie stupidă. Izbăvirea de patimi nu se poate realiza decât fiinţial, întru fiinţă, nu întru virtual. Are şi virtualul rostul lui, dar esenţială rămâne REALITATEA.

17-07-2012

De ce ne contrazicem ...

De ce ne contrazicem?

   Se poate oare să discutăm fără să ne contrazicem? Putem avea un dialog sincer şi curat? Aproape în toate domeniile (teologie, filosofie, ştiinţă, sociologie, psihologie, istorie, literatură...) există polemici. Care-i ideea polemicilor că eu n-am înţeles de ce mereu, mereu trebuie să ne contrazicem?

  Politica exagerează cel mai mult cu polemici absurde, şi de aici nu se face nimic în slujba cetăţeanului, fiindcă tovarăşii politicieni sunt preocupaţi de discuţii în contradictoriu, în loc să pună concret degetul pe rană. Politica de azi merge pe manipulare, pe filozofeală de bodegă.

   Omul cere apă, apă de izvor nu apă potabilă, iar partidul X ţine o prelegere despre filosofia apei (cel mai adesea vorbeşte la tv) , căzând astfel în ridicol. Probabil ştiţi bancul cu ,,bea încet că-i rece”... Pe vremea când turcii şi tătarii năvăleau Ţara Românească, într-un sătuc  locuitorii au otrăvit toate fântânile. Vin cotropitorii şi întreabă pe un bătrân : ,,e bună apa de băut” , la care moşneagul ,,da taică, bea încet că-i rece.”

   Politica Voievodului Ştefan Cel Mare şi Sfânt era politică de acţiune. Lupta cot la cot cu ostaşii. Dânsul punea mâna pe cana cu apă şi dădea celui însetat (nu trimitea la UE sau la ONG-uri umaniste) , fără discuţii şi fără polemici.

   Ce rost are să facem filosofie când omul are nevoie de ajutor urgent?!

   Martirul Constantin Brâncoveanu nu s-a contrazis cu turcii, nu a negociat nimic, nu a ales varianta compromisului sau merge şi-aşa. Pentru Credinţă şi pentru Neamul Românesc, cu demnitate  a ales jertfa. Cine-şi mai dă azi viaţa pentru Hristos, pentru Adevăr?

   Nu ne gândim că istoria se repetă... Până când pierdem timpul cu polemici fără sens? Istoria este reală chiar dacă este în trecut. Să lăsăm orgoliul şi să fim conştienţi că ISTORIA POPORULUI ROMÂN nu s-a făcut pe Facebook sau pe internet, ci s-a făcut cu sânge şi cu demnitate.

   Din păcate trăim întro lume plină de iluzii (gen UE, gen Obama ,,mântuitorul” , gen erezia New Age etc.) , vrăjită de minciuni şi ahtiată după plăceri trupeşti. Este super-cunoscută afirmaţia că în sec. XXI (denumit secolul vitezei) ,,totul se rezumă la sex”. Orice încercare de revenire la normalitate iscă polemici infinite. Sunt persoane care iau atitudini, dar nu se unesc, şi între ,,cei buni” e ceva nefiresc, e dezbinare. Apar polemici şi în Ortodoxie şi peste tot. Nimic fără contraziceri. Cândva era nimic fără Dumnezeu, acum s-a schimbat ,,moda”.

   Credinţa e blamată, detestată şi ignorată. Credinţa e de vină că libertinajul nu se manifestă la cote maxime. Credinţa e ,,problema” după ateul Fernando Savater. Ca să izbăvim omenirea de ,,crize” (morale, spirituale, economice ...) trebuie să ,,ucidem” credinţa. Cu această bazaconie ajungem la nihilism ... şi de aici în neant... şi tot aşa pâna când moartea va pune punct fărădelegilor. Noi rămânem cu întrebarea din titlu, căci aici (negând credinţa) apar polemici fără de număr, şi până la urmă DE CE NE CONTRAZICEM?

09-11-2012