Când eram copil, visam (ca orice copil) la Bucureşti ca la un oraş fantastic. Verişorul meu (vecin cu mine, gard în gard) din Bucureşti, era mereu pentru noi un om ideal, un exemplu... un personaj de poveste de la capitală. Noi, nişte copilaşi modeşti de la ţară (gândeam atunci că mediul rural e ceva rău) aveam impresia că oraşul Bucureşti este un OZN.
Uite că aşa a fost şi nu am ajuns niciodată (copil fiind) în Bucureşti. Nu vreau acum să blamez capitala României, dar pentru mine ca om, Bucureştiul este un oraş mare... şi atât. Recunosc, am fost doar de câteva ori în acest oraş de vis. Viziunea omului ajuns la maturitate faţă de un oraş se poate schimba, dar nu poţi compara Braşovul sau Sighetul-Marmaţiei cu mult râvnitul Bucureşti. E clar, de la Bucureşti se dă ora exactă în toată ţara. De la Bucureşti se transmit ştirile Protv (pentru cei interesaţi de subiecte horror). De la Bucureşti sunt majoritatea vedetelor din România. De la Bucureşti se dau legile (proaste) pentru ţara asta tristă, dar plină de umor...
Nu am nimic cu oraşul Bucureşti ca potenţial cultural, economic etc. Pur şi simplu nu îmi place agitaţia şi aglomeraţia... , în rest oraşul e frumos. Un prieten îmi spune: Dani, nu ai văzut Bucureştiul noaptea. Prietenul are o experienţă de 4 ani de stat în Bucureşti. În fine, am văzut Bucureştiul şi noaptea. Orice oraş e frumos noaptea. Nu e vorba de oraş în sine aici, e doar o părere... o stare. Nu mă regăsesc în Bucureşti. Îmi vine rău la propriu când văd atâta lume încotro şi nicăieri. Prefer liniştea şi farmecul unui oraş mic. Prefer oraşele din Ardeal sau Maramureş. Prefer altceva.
Îmi place să vizitez Bucureştiul, nu să locuiesc acolo. Nu mă văd capabil să rezist în această nebunie (junglă) numită Bucureşti. Se simte goana după bani. Sentimentul că toată lumea face afaceri. Cam asta simt în Bucureşti. Depinde de contextul pentru care alegi Bucureşti. Vrei nu vrei uneori Bucureştiul dă viaţă României. Nu se poate fără Bucureşti, dar cred că un plan urbanistic cu statut de capitală putea să fie mai extins, cu străzi ca în occident, cu locuri de parcare... cu tot ce numim civilizaţie umană.
În final, am ales oraşul Galaţi pentru facultate şi nu Bucureşti, pentru că nu îmi place aglomeraţia. Dar Centrul Vechi? Berăria H? Cluburile? Bisericile? Mall-urile? Parcurile? Ca pelerin, turist etc., oraşul e frumos... dar ceva nu mă atrage, nu mă leagă de Bucureşti. Am o prietenă care stă la 50 de km de Bucureşti şi când ajunge în Bucureşti are o stare ciudată. Poate sufletul nostru respinge ceva. Nu ştim. Nu putem să fim judecaţi dacă nu ne place Bucureştiul ca acasă. Poate întreabă cineva: unde ai fost tu în Bucureşti? Ca idee... am fost în Crângaşi, Lacul Morii, şi e deosebit. Aş căuta în Bucureşti numai locuri care să mă facă să nu mă simt străin... , dar din păcate nu sunt pasionat de Bucureşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu