Sintagma: Românul s-a născut poet, deja a devenit o ironie... o blasfemie. Mai e puţin şi se poate spune că: românul s-a născut manelist (chiar dacă acest gen nu ne aparţine, e preluat şi prelucrat... fără număr... ca să nu spunem etc.). Ideea că românul s-a născut poet ne duce cu gândul la Eminescu. Trăim cu iluzia că în fiecare român există un mic Eminescu. Eminescu este un punct de repet, un geniu al poeziei româneşti, dar nu facem din el un idol. Nu ne raportăm la el ca la Poetul Absolut.
Ce facem cu Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Nichita Stănescu, Ion Minulescu, Ana Blandiana... ???
Grigore Vieru nu a fost Poet??? În fine... Nu discutăm în acest context despre poeţii şi autorii canonici din literatura noastră. Totuşi, trebuie să fim realişti, viaţa nu înseamnă doar literatură. Nu putem face din orice literatură, muzică şi artă... Nu putem cânta manele, rock şi hip-hop la înmormântare. Sunt unele lucruri distincte.
Trecem la subiectul: poezie pe facebook. Genul poetic pe facebook. Dacă Eminescu trăia azi (o ipoteză fantezistă) avea cont de facebook? Posta sau scria poezii pe facebook? Îi dădea like, comm, share, add, block sau unfriend Veronicăi Micle pe facebook?
Se scrie poezie pe facebook. La prima vedere un critic literar ar spune că e multă versificaţie. Ce gen se scrie pe facebook? (Poezia se scrie, nu se postează... sau se publică...). În mare parte se încearcă un gen modernist, dar găsim şi multă poezie în dulcele stil clasic.
Îmi place cum scrie Mihaela Oancea (Bucureşti), Marinela Preda (Focşani, Vrancea), Ana-Maria Gîbu (Dorohoi, Botoşani - studentă la Litere în Iaşi), Nelu Borodi (Sighetul-Marmaţiei, Maramureş), Florina Dinu (Slatina) ş. a. .
Nelu Borodi din Sighet chiar are succes cu poezia pe facebook. Dar omul e foarte serios şi scrie frumos. Chiar dacă unele persoane te pot lua în băşcălie cu poezia pe facebook, tu trebuie să ai demnitate şi simţul umorului... şi să treci peste. Fiecare scrie în ce stil şi gen doreşte... dar genul preferat astăzi este proză scurtă. Păi noi vorbin de poezie sau de proză??? Poezia poate să devină un citat, un gând... un vers, o strofă, un catren... Proza scurtă, un mic text, un fragment... puţine cuvinte care spun multe.
Oamenii de azi nu citesc romane pe facebook. Facebook este un altfel de Hi5 şi dacă nu are multe poze, imagini... nu are farmec. Noi vrem să punem doar texte, gânduri, versuri... şi primim maxim zece like, iar alţii cu poze primesc mii de like. Nu vânăm like-uri pe facebook, dar vedem exact cum stă treaba. Noi ne alegem grupuri de poezie, oamenii care iubesc poezia, căutăm ceva de calitate. Ne selectăm prietenii. Dar nu putem schimba lumea. Mai ales lumea facebook. Cât ne permite politica facebook aici toată lumea e liberă.
Din acest motiv ne putem alege grupuri de poezie şi suntem noi între noi. Vedem ce genuri se preferă astăzi. Unele sunt doar încercări poetice. Altele sunt poezie cu adevărat. Versuri... Păcat. Unele persoane scriu frumos... scriu bine... scriu Poezie, şi rămân în anonimat. Îmi spune mie cineva: noroc cu facebook că te mai lansezi şi tu...! :) Mai bine taci şi nu răspunzi la astfel de provocări. Eu am publicat prima carte şi am vândut maxim zece pe facebook şi 100 de cărţi le-am dăruit. Am auzit un prieten care a vândut foarte bine pe facebook. A doua carte este o antologie. Sunt mulţumit. Ideea e că poţi să fii mai vizibil pe facebook, dar trebuie să ieşim în real. O lansare de carte. O conferinţă. Avem multe de spus. Sunt persoane care pot să devină personalităţi. Au emoţii... Sunt timide. Nu au încredere în sine. Sunt sensibile. Nu pot face faţă la critici. Ceva le reţine să iasă la lumină. Dar faptul că publică în reviste... în volum... şi pe facebook, e totuşi un plus.
Sunt multe probleme în România, şi noi poate suntem blamaţi că scriem poezie. Ţara arde şi nouă ne arde de poezii. Cu toate că eu am făcut şi politică... am încercat să mă implic în societate, dar prefer o pauză. Şi o poezie poate schimba ceva. Poezia merge direct la suflet. Ne dă de mâncare poezia? Nu. Dar ne potoleşte setea spirituală.
Nu poate să fie totul raţional, material, concret... matematic. Nu e imoral sau anormal să scriem poezie în sec. XXI. Nu putem spune că poeţii, biserica, intelectualii, profesorii... sunt de vină că ţara asta merge prost. Politica şi cei care au votat poartă toată vina. Restul a făcut şi face cât poate.
De la poze şi ideologii... trecem la poezie şi diferite genuri poetice pe facebook. Facebook nu este un site de literatură, dar pentru mine e frumos să văd un text bun şi o poezie frumoasă. Recunosc, am o slăbiciune pentru poezia feminină. O femeie scrie ca un preludiu... O femeie este o Poezie nu un poet. Iar o poezie scrisă de o femeie pe facebook este un vis, o artă, o capodoperă... E prea mult urât în jur, o femeie prin poezie ştie să promoveze un pic de frumos. Ce e mai frumos ca o femeie care scrie poezie? FEMEIA, POEZIA...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu