Pentru inceput, incerc sa definesc iubirea. Iubirea este... Ce este iubirea? Iubirea este totul. Nu exista definitie pentru iubire. Iubirea este un pleonasm ancorat in genul feminin si masculin. Eu simt iubirea ca argumentul fiintei mele. De mic copil iubesc si-mi place sa iubesc. Traiesc sa iubesc si iubesc sa traiesc.
Nu stiu ce este iubirea, dar iubesc... ador sa iubesc. Poate iubirea este fericire. Iubim sa fim fericiti? Sau de ce iubim? ... Ne e drag sa iubim si sa fim iubiti, insa nu e doar fericire in iubire. In iubire curg si lacrimi. Lacrimi de iubire. Asa ca m-am gandit sa intreb: de ce plangem din iubire?
Lacrimi de iubire si dor. Putem spune ca plangem de dor sau oare suferim din iubire? Nu putem exclude din contextul iubirii: suferinta. Suferinta umana - tema principala in romanele lui F. M. Dostoievski.
Si eu am plans din iubire. Si eu am suferit din iubire si am avut o pseudoexperienta in iubire, dar acum am descoperit iubirea si multumesc bunului Dumnezeu, pentru acest eveniment frumos si minunat.
Totusi, de ce plangem din iubire? Plangem de dor... Plangem fiindca nu suntem vrednici de vesnicie in raiul iubirii. Limitam iubirea la anumite placeri trupesti si pangarim vesnicia cu gelozie si despartire. Plangem pentru ca nu stim sa iubim cu adevarat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu