Mandria, prostia celor ce se cred destepti

Mandria, prostia celor ce se cred destepti
(critica la pers. I sau autocritica)

   Prostia nu este o boala ci este un necaz, ne spune Parintele Arhim. Teofil Paraian (vrednic de pomenire) . Si eu pacatosul si ticalosul am dat cu bata-n balta din cauza prostiei si mai ales din cauza mandriei.

   Apelez acum de curand la o doamna profesoara (care mi-a predat si mie) de la liceul ce l-am absolvit in Focsani, si in loc sa ajung unde trebuie am ajuns la polemici fara rost.

   Vroiam sa ma ajute cu cartea, sa o prezint la liceu. Dansa mi-a spus ceva, eu altceva, si scriind primul mesaj cu mandrie prosteasca, am luato razna si n-am realizat nimic... ci m-am razvratit si am fost si obraznic pe deasupra.

   Am fost ferm, am tinut garda sus, am plecat la razboi cu o sabie de lemn... si mandria si-a aratat coltii.

   Astfel am patit si in "disputa" cu marturisitorii contemporani. Eu vroiam sa ajung la inima lor, sa ajung prieteni cu ei (fiind mandru ca le-am cumparat si citit toate cartile) si am ajuns la un fel de "disputa" ... Mi-am tot imaginat cum este sa vorbesc cu dansii. Mi-am dorit enorm sa discut cu dansii, sa vada cum scriu, sa ma ajute sa devin ca ei... sa am si eu valoarea lor, dar cand am avut ocazia (prin internet, prin chatul dupa facebook) sa le scriu, am dato prost, am dat cu piciorul.

   Nu-mi place ca am ajuns unde am ajuns in discutia virtuala cu dl. Laurentiu Dumitru, recent cu doamna prof. B. G. , care mi-a spus (ca toti de altfel) sa am rabdare. Nici cu Danion Vasile, Savatie Bastovoi, Lelia Bratu... nu m-am comportat frumos, civilizat. Scriitorii mei iubiti, preferati m-au "dezamagit", m-au "suparat", dar de fapt problema e la mine nu la dansii.

   Mandria si prostia de a ma crede cineva m-a distrus. De ce am fost respins, refuzat? Din cauza mandriei prostesti.

   Incepeam sa scriu mesajul catre o personalitate, catre un scriitor cunoscut (cu succes in lumea credintei) si scriam facand pe "nebunul", scriam ca si cum dansii ar fi fost obligati sa ma ajute.

   Respins de mai multe ori, intru fiinta mea launtrica se instala o mahnire de nedescris si o indignare absurda. Diavolul prin mandria mea ascunsa isi facea "simplu" jocul. Vrajmasul imi dadea ganduri de dusmanie si o stare extrem de neortodoxa.

   Pentru ce atata mandrie combinata cu prostie? Pentru ce ma complic? Sunt tanar, prea tanar si prea idealist, daca nu am rabdare si daca nu sunt smerit, ajung doar la polemici pacatoase...

   Dupa mine nu-i corect sa fiu tratat cum am fost, insa eu am o atitudine de berbec, de bou chiar.

   La 24 de ani vreau sa fac cat altii la 50. Fara intelepciune, fara dragoste, fara Dumnezeu , nu fac absolut nimic bun, fac doar boacane si gafe. De ce nu las viata in voia Bunului Dumnezeu? De ce grabesc lucrurile?

   Cine pune accent pe mandrie, de nebunie se loveste, nu ca mine (caci eu sunt un nimeni) ... ci ca Lucifer, ca Nero, ca specimenele istoriei.

   In spatiul ortodox, in viata duhovniceasca: mandria, ironia, judecarea aproapelui, agresivitatea in discurs/limbaj/mesaj , tristetea, supararea... nu aduc fericire, ci doar amagire.

   De ce nu m-am potolit avand o mica experienta negativa? De ce nu am tacut, de ce am comentat si dat replici peste replici? De ce nu am lasato mai moale? De ce am raspuns la rau cu rau? De ce am ales polemica?

   Ma intreb cu lacrimi in ochi, ce am de nu am rabdare? Cine sunt... cine am fost si ce vreau sa fiu? M-am saturat de "omul vechi" , de acest individ ipocrit si impertinent ce sunt. Nu este alta cale de izbavire decat Hristos Domnul.

   Doamne Iisuse Hristoase, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, milieste-ma pe mine pacatosul! Preasfanta Treime miluieste si ne mantuieste pre noi! Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, ajuta-ne sa lepadam mandria, prin Fiul tau cel Preaiubit, Iisus Hristos!
   Doamne Iisuse Hristoase, vindeca pre robul tau de aceasta patima ascunsa si perversa! Doamne, auzi-ma si nu ma lasa sa cad in  deznadejde!
   Doamne iarta-ma! Iarta-ma pentru tot ce am gresit si pentru cat m-am mandrit si m-am prostit, vrand sa fiu eu pe primul loc... ! Doamne iarta-ma ca nu sunt om de omenie, de caracter! Doamne iarta-ma si ma miluieste dupa mare si sfanta iubirea Ta! Amin.

22-09-2012