Literatura este o arta morala (asa spune si Alex Stefanescu). Literatura daca nu este un act moral nu este literatura.
Literatura este un fel de marturisire. Cuvantul scris marturiseste gandul si inspiratia autorului, astfel putem spune ca cititul (ca si scrisul) este o stare de spirit.
Literatura este o lume. Lumea ideilor si a cuvintelor alese. De aici purcede si cuvantul care zideste. Tot de aici provin si cuvintele potrivite (Tudor Arghezi) , dar si estetica (etica formelor... in acest context fiind exclusa ideea formelor fara fond a lui T. Maiorescu) ce este strans legata de frumos. Literatura fara adevar, bine si frumos este moarta.
Literatura este o muzica. Muzica sufletului si muzica tacerii (Andrea Bocelli). Armonia literaturii depinde de talent si de intuitia scriitorului.
Literatura este o constiinta. Este glasul divin din fiinta umana. Cand se ignora constiinta si cand autorul se lasa amagit de iluzii pierdute (Balzac) si adopta un limbaj abstract, simplist sau obscen (aidoma genului postmodernist extremist) literatura devine pseudoliteratura, literatura de tip nisa sau literatura comerciala., in niciun caz literatura de referinta.
Literatura este o salvare si o vindecare. O salvare a omului din neant si o vindecare a omului de angoasa (frica de moarte inoculata de mass-media in stil horror), depresie, anxietate, dependenta de spatiul virtual, efemer, superficial, banal, ridicol si penibil.
Literatura este o rugaciune. Frumusetea omului modern este redata prin simplitate, iubire, rabdare si rugaciune. Oamenii de azi sunt in mare parte orfani de Dumnezeu sau divortati de Dumnezeu. Ma refer la oamenii din lumea larga nu la oamenii de la noi din tara, care inca mai sunt ancorati in bun-simt si credinta ortodoxa. Franta (de ex.) este peste 70% atee. Deci, pentru cei straini de Dumnezeu, literatura este o rugaciune, o alinare ... si chiar un medicament.
Literatura este o "religie". "Religie" al carei "dumnezeu" este Ideea.
Literatura este un mar... al caror samburi nu sunt de aruncat. Acest mar poate sa fie otravitor in clipa cand fiinta umana se razvrateste in mod absolut. Orice spirit nihilist planteaza copaci neroditori ... sau copaci care fac fructe otravitoare. Marul sanatos si bun este marul netratat cu OMG. Asa e si literatura. E usor de digerat atunci cand e scrisa curat si sanatos. Din pacate, si merele bune se strica. Depinde de contextul in care este plantat pomul. Depinde de gradina... gradina sufletului ... si credinta autorului. Multi zic ca nu depinde totul de credinta. Ba da, totul tine de credinta. Fara credinta nu am manca, nu am merge, nu am iubi... nu am face nimic. Trebuie sa crezi ca apa e apa de izvor ca sa bei. Trebuie sa crezi ca oul e bun ca sa-l mananci. Etc. Etc. Etc. Omul fara credinta e pierdut. Asa e si cu literatura. Daca nu exista credinta, literatura este profana, pornografica sau mizerabila.
Literatura este un vis. Visul de a fi un fluture, o pasare, o floare, o raza de soare... Literatura este un vis frumos si un ideal. Literatura este o calatorie. Calatoria si visul merg mana-n mana. Cand vrei sa calatoresti si sa visezi paseste in literatura. Aici se intra... dar nu se mai iese niciodata. Literatura este un model. Un model de viata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu