Miercuri, 1 Iulie
Omul moare cand isi pierde constiinta. Cu toate ca sufletul este nemuritor, sunt anumite persoane fara suflet si fara constiinta. Si cum traieste omul daca nu are suflet? Nu traieste, vietuieste precum animalele care nu au suflet, constiinta si ratiune. Cu toate astea nu cred ca exista animal care se sinucide. Omul e singurul "animal" care face acest gest necugetat. In primul rand e o sfidare fata de viata si fata de Dumnezeu. Nu omul a dat viata lumii, naturii si intregului univers. Omul este o creatura. De ce nu-si cunoaste limitele? De ce se comporta salbatic si criminal? Sincer sa fiu nu inteleg ce simte omul cand face o crima sau cand se manifesta violent. Un om normal simte ca nu este bine asa ceva. Se intelege o iesire necontrolata la nervi, dar nu se intelege a face un obicei din asta. Se accepta un mic rau savarsit din greseala, dar nu se admite sa persisti in aceeasi greseala la nesfarsit. Omul se minte singur daca se crede bun cand face ceva rau. Raul nu e de natura umana. Trebuie sa ne dam seama ca nu ne caracterizeaza ca fiinte umane raul. Raul e de natura demonica si de fapt raul nu exista, este absenta binelui. Stiu ca ne preocupa problema raului si este o intreaga filosofie aceasta ispita de a pune o definitie exacta raului. In filosofie nu exista defintii, exista idei. Ideea cea mai superba este Ideea de Dumnezeu. Acolo unde este Dumnezeu, este iubire, pace si frumos. Unde nu este Dumnezeu, nu este nimic. Sau putem zice ca este neant. Un abis ancorat intr-un vid existential. Chiar daca pentru nihilism e "bine" fara Dumnezeu si fara credinta, nu putem face pe placul ateismului si sa ne bucuram ca "zis-a cel nebun: nu exista Dumnezeu..." Dumnezeu nu exista acolo unde nu este iubire. Iubirea fara Dumnezeu este placere efemera si pacat. Desfrau. Nu trebuie sa ne fie rusine sa spunem lucrurilor pe nume. Dumnezeu este Izvorul Iubirii. Fara Dumnezeu nu exista iubire. Si iubirea este cel mai frumos sentiment din lume. Daca nu iubim suntem fiinte moarte. Murim sufleteste si moartea sufleteasca e mai dureroasa decat moartea fizica. In iubire nu exista moarte. In credinta nu exista moarte. Moartea este doar in lumea celor necredinciosi. Paganii se tem de moarte. Oamenii lui Dumnezeu primesc moartea cu bucurie si o numesc "adormire", "trecere in vesnicie", nu "trecere in nefiinta". Trecere in vesnicie, fiindca iubirea e vesnicie si iubirea nu moare... Nu moare pentru ca e nascuta din Viata si vesnicie. Iubirea nu moare pentru ca iubirea e Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu