Iubire si obsesie

Obsesia iubirii

Nu cred in dragoste la prima vedere. Poate indragosteala, dar nu dragoste adevarata. Placere. Da, ea te place si tu o placi. Va sunteti dragi reciproc. Totusi, ce ne facem ca peste putin timp se vorbeste deja de iubire? Ne-am vazut, ne-am placut/ ce ramane de facut? Sa fie iubire in doar cateva zile? Dupa declaratii de te iubesc, te doresc/fara tine nu traiesc (manele) , apare obsesia. Adica, incepem sa spunem viata mea, aerul meu, oxigenul meu, dragostea mea... Nu pot sa traiesc fara tine! Se repeta non-stop acest refren manelist! Aceste fraze pseudoromantice sunt nefiresti fiind expuse in exces. Dragostea (la prima vedere pe facebook) sau indragosteala, este o amagire, o exagerare, o melodie de tip manea. Vrem sa fim loviti la sentiment, dar de fapt suntem loviti la mansarda. Asa-zisa iubire, afisata pe facebook, devine acum obsesie.

Vis de iubire

Toti visam (in copilarie, in adolescenta si mai ales in tinerete) la o iubire ca-n povesti. Credem ca noi suntem cei mai frumosi si ca noua ni se cuvine cea mai frumoasa relatie. Fat-frumos si Ileana Cosanzeana. Cel mai frumos si cea mai frumoasa. Totul la superlativ. Din pacate, acest vis de iubire se spulbera rapid. Realitatea e alta. Nu suntem vrednici de o iubire ca-n povesti si viata nu e o poveste. Viata e o lupta. Daca nu te lupti sa traiesti decent si sa faci ceva sa nu mori anonim, degeaba iti fabrici singur vise si iluzii fanteziste. Mai bine zis: fantezii efemere. Iluzii pierdute si impresii absurde. Te vezi altfel in vis. Te creionezi singur cum doresti tu. Pare ceva perfect, dar ziua te trezesti la realitate. Ce faci atunci? Nu e corect sa ne amagim. Nu suntem nici Fat-frumos, nici Ileana Cosanzeana, nici star, nici vedeta, nici diva, nici nimic. Suntem doar oameni obisnuiti. Oameni printre oameni. E superb sa ne dorim sa devenim cineva. Dar nu cineva arogant. E genial sa avem un ideal, dar e ideal sa fii genial astazi. A avea un ideal nu inseamna a avea mandrie. A avea un vis de iubire nu inseamna a avea cu adevarat parte de acest vis. Important e sa fim oameni de omenie. Sa nu renuntam la demnitate, omenie si vise! Iubirea este. Daca e sa fie si pentru noi va fii, daca nu, nu este! Ne vedem de viata si gata! Viata nu se termina cu lipsa de iubire. Sunt atatia oameni singuri care au ales acest drum pentru studii. Sunt profesori universitari, sunt actori, sunt artisti. Sunt singuri de buna voie si sunt fericiti. Macar au prieteni si prietene. Nu e nimeni singur. Dragostea adevarata exista. Depinde acum de ce dragoste vrem sa avem parte!

Dragostea adevarata

Dragostea adevarata nu se afiseaza in stil manelistic pe facebook, la tv sau prin ziare si reviste. Nu te lauzi cu dragostea ta. Nu te lauzi cu nimic. Dumnezeu ti-a dat totul, tu nu ai decat pacatele si vointa. Vointa de a face bine sau rau. Din nefericire, ne mintim singuri si alegem raul. In loc de dragoste ne dedam placerilor trupesti si de la eros se trece la pornografie. Dragostea de azi se rezuma la sex. Ne raportam la tv. Dragostea de la tv e dragostea adevarata? Vedetele cad in desfrau si se lauda ca sunt deschise la "experiente noi". Vedete care au incercat si homosexualitate si lesbianism, nu au nicio treaba cu . Orice perversiune sexuala, orice mod care aduce placere e considerat normalitate in lumea mondena. In show-bizz se induce indeea ca viata egal sex, masini si bani. Si noi, si majoritatea lumii gresim cu desfranarea. De la dragoste s-a trecut la desfranare. Nu e asta dragoste adevarata. Nu prin desfranare se ajunge la dragoste. Nu prin tv se ajunge la dragoste. Nu pe facebook se gaseste dragostea adevarata. Nu ne raportam la lume, ne raportam la Dumnezeu daca vrem dragoste adevarata. Lumea are alta treaba. Neaga, blameaza credinta ca sa scapte de constiinta pacatului. Desfranarea e pacat. Orice lucru nefiresc e pacat. Pacatul, patima duce spre depresie. Suntem tot mai nervosi, agitati, irascibili, ciudati, depresivi, anxiosi ... Din ce cauza? La tineri e cauza asta de care nu vrem sa auzim: desfranarea. Da, desfranarea prin pornografie si masturbare. Iar ne mintim singuri prin aceste forme egoiste de autosatisfacere. Malahia in randul tinerilor este deja o boala. Asa patimasi, slabanociti de pacat, bolnavi fiind, mai putem avea parte de dragoste adevarata? Cred ca da, doar daca parasim pasiunea pentru pacat. Fara a lasa pacatul nu se poate ajunge la dragoste. Fara comuniunea cu Dumnezeu nu avem parte de ravnita dragoste adevarata.