duminică, 27 ianuarie 2013

Dialog imaginar între un tânăr student la Teologie şi un politician (să presupunem o discuţie pe facebook)


Dialog imaginar între un tânăr student la Teologie şi un politician
                     (să presupunem o discuţie pe facebook)

-     Stimate dl. V.V. , dvs. credeţi în Dumnezeu?
-     Cum adică, nu-ţi e ruşine... ce întrebare e asta?!
-     O întrebare fără rost ptr. dvs. , căci de credeaţi în Dumnezeu nu făceaţi politică astfel. Nu caut să intru în polemică cu dvs. , vă respect ca intelectual , ca autor...
-     Dar nu ca om politic.
-     Exact.
-     Şi cu ce pot să te ajut? Mi-ai mai scris un mesaj unde pomeneşti de demnitate, de conştiinţă, de Petre Ţuţea şi viziunea ortodoxă etc.
-     Ştiu ce v-am scris. Nu aţi răspuns la nicio întrebare. V-am provocat chiar. Iertaţi-mă că îndrăznesc, dar vreau să ne lămurim. Dvs. aţi citit Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Lucian Blaga, Petre Ţuţea?
-     Da, dar nu i-am interpretat ca tine copile. Te admir că vrei să aflii adevărul, dar ţine minte tinere, adevărul nu este în filosofie.
-     În politică este?
-     Depinde de politică şi de politician.
-     Să luăm liberalismul. În doctrina liberală este adevăr?
-     Adevăr... Cine ştie unde este adevărul, ce este adevărul sau ce politică este adevărată?
-     Frumos. Răspundeţi la o întrebare cu altă întrebare.
-     Doreşti să-ţi raspund concret. NU ŞTIU!
-     Vă prefaceţi că nu ştiţi. Dvs. politicienii (mai ales în campania electorală) ştiţi totul, aveţi soluţii, aveţi proiecte, când ajungeţi la putere, la guvernare nu mai ştiţi nimic.
-     Bine. E ipocrizie. De ce ne judeci aşa băiete?! Tu nu eşti în politică dar ai spus că ai făcut politică sau că încerci să faci o politică ortodoxă.
-     Da. Încerc să fac...
-     Şi cine nu te lasă?
-     Societatea. Nu dăm vina mereu pe societate...
-     Tu dai vina în mare parte pe mass-media. Ai văzut, la primul mesaj ţi-am răspuns. Acum vorbesc fiindcă sunt în concediu, în rest nu am timp să răspund la “avalanşa”  ta de întrebări, scuze, impertinente.
-     Sunt atitudini dl. V.V. , nu sunt doar întrebări. Sincer, dvs. ce faceţi când vin alegerile, puneţi întrebări sau daţi răspunsuri?
-     Şi una şi alta. Stai că mi-ai mai zis tu ceva, de ce ne urâm în politică, de ce ne formăm în două tabere, opoziţie-putere... Aşa este în democraţie tinere student. N-am inventat noi democraţia. ...Şi altceva, ce răspundem jurnaliştilor când mă întreabă “cum scoateţi România din criză”  ... Încerc să răspund nu doar prin idei ci prin fapte.
-     Care fapte? 99% sunt vorbe...
-     Exagerezi.
-     Dvs. exageraţi cu astfel de politică de conjunctura.
-     Uite, soţia mea se amuză că discut cu tine. Recunoaşte că eşti inteligent dar te vede prea îndârjit... prea pornit... şi prea puţin realist.
-     Pe mine nu mă deranjează cum mă vede soţia dvs. , pe mine mă deranjează politica dvs. ! Acest gen de politică nu are nicio treabă cu realitatea, dacă tot vreţi să fim realişti. Acest gen de politică este doar o afacere, o aflare-n treabă. Românismul nu curge prin sângele fiinţei dvs . Un român adevărat nu face politică...
-     Atunci ce face, stă şi comentează?! E uşor să arunci cu piatra, să arăţi cu degetul, să judeci după margine.
-     Aveţi dreptate, dar nu e uşor să fi im de omenie. Dvs. nu sunteţi ca toţi politicienii (majoritatea corupţi) , însă faceţi parte din sistem, sunteţi în gaşca lor, a băeţilor deştepţi cum li se mai zice.
-     Pădure fără uscături nu există.
-     Corect, dar politică fără hoţie există? De ce fură stimate dl. V.V. ? De ce unii fură şi alţii încearcă să facă politică? De ce unii fură şi alţii tac din gură? Corupţia e problema noastră ce nu-şi găseşte rezolvare fără cinste, onoare şi demnitate. Toţi spuneţi că luptaţi împotriva corupţiei dar toţi săvârşiţi acte de corupţie. Mai nou se fură legal, prin taxe şi impozite...
-     Nu generaliza. Corupţia este o boală specific românească.
-     Corupţia este o prostie.
-     Ok. Este o prostie. Ce propui?
-     Să vă daţi demisia. Absolut toţi politicienii, parlamentarii care aţi slujit ţara din 90 până-n prezent, la puşcărie (glumesc, asta e ideea lui C.V. Tudor) , să vă daţi demisia şi să despăgubiţi statul, poporul...
-     Cu ce am furat. Da. De mâine asta o să facem. Doamne, râde soţia mea... Eşti de film tinere. Nu te tratez ironic, arogant şi nu de iau peste picior, dar ce să-ţi mai zic. Ieşi în public, ieşi la atac... n-ai văzut că Realitatea tv caută salvatorul României. Oare eşti tu acela?!
-     Ar fi o mândrie să mărturisesc că eu sunt... Dar ştiţi foarte bine cine este izbăvitorul neamului românesc: omul frumos.
-     Omul frumos?
-     Da, da, el este.
-     Adică, Dan Puric?
-     Nu, maestrul Dan Puric nu se implică în politică. Omul frumos în general.
-     Interesant. Şi România profundă unde e?
-     În viaţa şi-n prezenţa omului frumos.
-     Şi Iulian Capsali, Ovidiu Hurduzeu ce vor face?
-     Deja fac multe lucruri bune. Păcat că şi în Ortodoxie există dezbinare.
-     Păi nu spune Savatie Baştovoi că “diavolul este politic corect” ?
-     Da, şi-a băgat diavolul coada, însă nu e normal să dăm mereu vina pe diavol; aici este de vină mândria, vanitatea, orgoliul, amorul propriu, părerea de sine…
-     Am înţeles. Şi crezi că vreun politician se va convertii la Demnitate Naţională sau la Distributism?
-     Orice este posibil. S-a convertit fostul personaj Nelu Curcă din serialul   “La bloc”  difuzat pe Protv. Sperăm să se convertească şi politicienii şi să lase obsesia de putere, nebunia banilor, goanna după aur…
-     De ce nu faci tu un partid? Promit că eu vin la tine.
-     Are Mihail Neamţu…
-     Dar e loc pentru fiecare, pentru toată lumea.
-     Nu sunt capabil de aşa ceva.
-     Bun. Eşti smerit. Ţi-am zis îmi eşti simpatico dart e rog să-ţi controlezi vorbele…
-     Da, vă rog să mă iertaţi! O iau razna…
-     Stai liniştit, eşti tânăr, eşti idealist… Ai grijă cu Mihail Neamţu, eu am avut o polemic cu el.
-     Nu sunt fanul lui. N-am de gând să fac politică cu dânsul.
-     Tu oricum nu faci politică, tu iei atitudini.
-     Da. Putem discuta civilizat…
-     Putem discuta cât vrei şi cum vrei. Arta dialogului, din filosofie… Ştii nu, dialogul este o artă?
-     Da. La noi nu mai este comunicare prin comuniune, dialog…
-     La noi în epoca contemporană?
-     Da.
-     Suntem prea în viteză. Facem totul fără răbdare. Mergem prea accelerat.
-     Mergem în grabă şi nu ajungem unde trebuie. Atâtea accidente din cauza vitezei.
-     De la politică am ajuns la altceva.
-     ,,Politica este o curvă”.
-     Genială definiţie J
-     Ştiţi ce mă frapează?
-     Ce?
-     Obs. că sunteţi foarte detaşat, scuze, degaşat. Soţia dvs. mă ia în râs. Dvs. aproape că vă jucaţi cu mine. De ce?
-     Viaţa e un joc. Literatura e o joacă.
-     Da. Am citit despre aceste teorii.
-     Tu sunt convins că ai altă credinţă, dare eu cred că unele lucruri serioase le facem din joacă.
-     Precum Poezia.
-     Da. Ai ţintit perfect.
-     Politica este o joacă?
-     Da şi nu.
-     Petre Ţuţea vorbeşte de politică ca şi o artă.
-     Aşa ar fi firesc să fie. Politica nu este ce a fost şi nu a fost ce este.
-     Filosofie. Politologia este o ştiinţă, de ce studiem despre politică dacă acceptăm să facă politică toţi semidocţii, toţi borfaşii, toţi analfabeţii, toţi imbecilii…
-     Toţi ţiganii, toţi ungurii…
-     N-am nimic cu ei.
-     Nici eu, dar continuam pomelnicul tău.
-     Gândim prea mult şi facem prea puţin. Ne preocupăm de nimicuri în loc să punem accent pe schimbare 100% .
-     Tinere, nu te supăra, poporul roman nu e pregătit pentru o schimbare radical. Nicio schimbare în bines au în rău nu a mulţumit lumea.
-     Anumiţi intelectual spun că  “ne merităm soarta”.
-     Vezi. Păreri şi păreri. Suntem diferiţi. Nu ştiu ce ne-ar putea unii...
-     Dar ce ne desparte ştiţi?
-     Ura, mândria ... cum ai zis şi tu. Toţi ne considerăm mai buni ca alţii dar nu ne pricepem să batem nici măcar un cui în gard.
-     Asta înseamnă Normalitate, să-ţi recunoşti neputinţele şi să spui << NU ŞTIU ! >> . Politicienii au tupeu. Prea se cred deştepţii deştepţilor. Au impresia că le ştiu pe toate. Alţii fac şi băşcălie. Dumnezeu să mă ierte, dar aşa ceva e strigător la cer… Suntem noi un popor martiric dar până când să îndurăm?
-     Fiule, sunt solidar cu durerea ta. Fără glume, fără să te flatez, dar ai ajuns la inima soţiei mele. Prima dată te-a tratat ca pe un nebun. Acum te înţege, tu strigi durerea poporului roman. Nu te compara cu nimeni, dar nu uita că şi Eminescu a făcut la fel şi unde a ajuns…
-     A fost asociat, ucis…
-     Din nefericire…
-     ,,Mai potoliţi-l pe Eminescu!”
-     Da. Eu mă retrag, am vorbit destul. Ai tot sprijinul meu când vei face politică, şi îţi dau un sfat: nu mai ţine-n tine durerea!
-     Mulţumesc. Doamne ajută!

Un comentariu: