Relatia intre oameni si intre prieteni, se raceste. Ne construim ziduri mari si groase intre noi. Ne ascundem (nu in catacombe precum faceau crestinii in primele secole cand erau prigoniti) in lumea virtuala. Cladim relatii pe facebook. Vorbim pe chat, pe messenger, prin sms, la tel. etc. Nu mai vrem si nu mai avem curajul sa vorbim real. Sa ne vedem chipul si ochii. Sa ne privim in ochi. Sa comunicam intru comuniune. Fata catre fata.
Poteca ce ducea de la minte la inima, astazi duce de poze la like. Ne-am modernizat excesiv si ne-am tehnologizat viata. Firescul lucrurilor a disparut in pofida postmodernismului.
Pentru ce sa mai citesc o carte (spun majoritatea tinerilor de azi) , mai bine vad filmul sau ascult un audiobook. Pentru ce sa ma intalnesc cu prietenul sau prietena... mai comod e sa vorbim pe facebook. Pentru ce sa ies sa joc fotbal, mai ok e sa ma uit la un meci la tv sau sa joc Fifa pe playstation sau PC. Etc. etc. etc.
Ma intreaba o prietena (pe facebook desigur) danut, de ce scrii numai tristeturi??? Dar nu scriu numai texte triste. Am destule texte pline de umor... dar acelea sunt interpretate in fel si chip. Ajungem iarasi si iarasi la chip. Chipul omului contemporan. Chipul sufletului nostru. Chipul ... fardat si macheat ca la carnaval.
Ne place sa ne punem diverse masti (chipuri spoite) de parca am fi tot timpul la un spectacol rock (satanist) si absurd. Da, acest spectacol umanist si postmodernist, devine absurd atunci cand transforma oamenii in caricaturi si specimene.
Si tot degeaba ne intalnim pe stadioane, la concerte, la teatru, la cinema, la mall, la biserica... Ne privim ciudat in orice loc ne-am afla. Ridicam zidul (rational, uman si din caramizi prefacute cu orgoliu, aroganta, ipocrizie, invidie...) dintre noi, si nu ne uitam in jur. Nu ne vorbim... nu ne cunoastem.
Zgomotul lumii actuale nu te mai lasa sa auzi nimic. Mor oameni pe langa tine... Tu nu auzi si nu vezi din cauza zidului cu geamuri de termopan. Zid ... izolat termic si fonic cu polistiren de 10.
Ma intreaba un verisor de cls. a 3-a. Danut, de ce isi fac oamenii tatuaje? Am raspuns fara sa stau pe ganduri... Oare de ce mai Georgica (diminutiv de la George) , ca sa se afirme. Toti vrem sa ne afirmam cu ceva. Nu conteaza cu ce. Frumos ar fi sa ne afirmam cu lucruri bune, dar nu e asa. Multi aleg sa se afirme prin teribilism si rautate (agresivitate, vulgaritate, violenta, pornografie, obscenitate, prostie...).
Taina omului, taina iubirii... ajunge sa fie un mit. Ne despartim prin ura si dusmanie, dar ne amagim prin trufie, tutun, alcool, sex, droguri...
Tinerii in Romania (si nu doar tinerii) citesc cel mai putin din Europa. Suntem codasi la acest capitol. Nu mai vrem sa gandim autentic. Nu mai vrem sa fim ca inainte fiindca zidul uman e inalt si solid. Abia astept sa daramam acest zid si sa spunem: iarta-ma frate, iarta-ma sora... nu te vedeam din cauza mandriei zidite de mine!
Ce ideal e sa traim intru armonie, comuniune, pace si iubire, dar noi traim in lumea noastra inchisa... fiecare in "cazemata" sa... despartiti de un zid urias. Zidul uman care desparte inimi si oameni de suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu