luni, 20 ianuarie 2014

Iubire, muzica si credinta

Primul sentiment constient din viata mea, a fost si este: iubirea. In mod firesc, iubirea de Dumnezeu si iubirea de mama. De la iubire la credinta nu am facut niciun pas, pentru ca sunt intru comuniune. Se leaga una de alta. Cum am ajuns la muzica? Muzica si sportul. Muzica e mostenire de familie. E o boala care se ia, dar se ia bine. Sportul are si el rostul lui si sunt mandru ca am jucat (ca amator) fotbal, baschet la liceu, sah si alte jocuri care iti antreneaza mintea si muschii. Fara pic de sport riscam ca sa devenim sedentari si e grav. Statul prea mult degeaba (fara miscare) dauneaza. Cadem in plictiseala si astfel ne-am pierdut viata de om normal.

Revin la muzica. Pasiunea mea pt. muzica m-a facut sa ajung D.J. si M.C. , dar nu un D.J. oarecare, ci un D.J. cu talent. Nu ma laud daca spun ca ma pricep si fac cu drag treaba aceasta. Multi au impresia ca a pune muzica e ceva simplu. Nu e simplu deloc. Totul trebuie gandit. In muzica daca nu e armonie nu mai e nimic, iar ca D.J. daca nu faci atmosfera (mai ales la microfon) nu esti D.J. DJ-ul nu doar mixeaza si da bass, volum etc. DJ-ul adevarat face muzica, cauta cea mai buna muzica si tine lumea in priza. Daca lumea danseaza si se distreaza frumos, atunci inseamna ca DJ-ul si-a indeplinit misiunea.

Discut cu mama unui prieten. Nu vreau sa spun ca femeia a cazut in habotnicie sau in "dependenta religioasa", expresie folosita de Pr. John Breck. Eram in fata Bisericii de care apartin si vine vorba de discoteca. Femeia spune ca nu e de acord deloc cu discoteca, ca acolo e iadul pe pamant. Eu am fost si DJ si la discoteca si i-am zis fara suparare, ca nu sunt de acord cu ea. M-am simtit jignit, ofensat. E meseria mea. Sunt de acord ca exista cluburi si discoteci unde sunt droguri si unde destrabalarea e "iad", dar nu e corect sa generalizam. O respect foarte mult pe aceasta femeie, dar nu admit astfel de afirmatii. Discoteca nu e iad, precum nici televizorul nu e iad, nu e ceva demonic. Discoteca e o afacere si un loc unde tinerii se simt genial. Glumesc cand zic ca se simt genial la disco. Totusi, gasesc ceva placut la disco de vin intr-un numar asa mare. Recunosc, am fost fan disco, dar nu mai sunt. Nu-mi place ca e sambata seara discoteca. Prefer sa merg la Manastiri, undeva la Munte, la pescuit sau oriunde e liniste si frumos. Ador sa ascult linistea. La ocazii speciale (avand talent la dans) ies si la disco. De maxim 2-3 ori pe an sau deloc. E muzica prea tare. Mult fum de tigara si fum de discoteca. Lasere, reflectoare, lumini... A doua zi (fiind discoteca Sambata) nu mai sunt bun de mers la Biserica si asta ma deranjeaza. De ce sa pierd o Sf. Liturghie pentru o noapte de discoteca (unde am fost de m-am saturat, de la 14 ani pana pe la 19-20) ? Mai bine as face eu altfel de discoteca. Petreceri private. Petreceri intre noi (gasca noastra din sat), petreceri ce sunt mai ceva ca la disco.

01/01/2014

2 comentarii: