Numele ei este C. D. (fiind o persoana publica, pastram identitatea intr-o aura de mister) si am incercat sa intru in dialog pe facebook. Pentru acest lucru stau pe facebook. Imi place ca intru in contact cu anumite personalitati, gen Alex Stefanescu. Fiind preocupat de literatura, vorbesc cu C. D. despre acest subiect. Ea imi spune ceva, eu zic altceva si in scurt timp intram in polemici. Dupa ce termin discutia, va spun sigur ca au fost polemici fara rost. Sunt si polemici cu rost, dar noi tinerii neavand experienta si cultura vasta, ne amagim cu polemici inutile.
C. D. are viata ei, gandirea ei, filozofia ei, problemele ei etc. Nu am voie sa vreau sa fie toata lumea de acord cu mine. Pana la urma cine sunt eu? Prea imi dau importanta uneori. Putina smerenie si ascultare n-ar strica. Plus ca e libertatea umana care trebuie respectata. De-as avea rabdare, smerenie si de-as face ascultare, cu siguranta as renunta la polemici. De aici apar si polemicile. Din cauza faptului ca nu fac ascultare. Parintele Duhovnic imi recomanda (imi zice nu ca o porunca, ci imi da o sugestie, un sfat bun) sa evit polemicile, sa nu mai intru in discutii contradictorii si eu ma contrazic mereu. Bine. exagerez. Nu mereu, dar mai tot timpul. Cand se iveste ocazia de polemici nu ratez oferta. Astfel imi fac sange rau singur.
Problema e ca nu stiu ce inseamna polemica sau a polemiza. Una e sa avem polemici ortodoxe si alta e sa ne certam fara rost. Polemica adevarata nu inseamna cearta si jigniri. Din polemici celebre au iesit idei extraordinare. Ai ce invata din polemici gen: Petre Tutea vs. Emil Cioran, Lucian Blaga vs. Pr. Dumitru Staniloae etc. De la polemicile in care am intrat eu, nici macar o bruma de ceva bun nu gasesti. Sunt niste discutii la nervi. Zici ca se vorbeste separat. C. D. (daca tot am pomenit de ea) isi spune de fiecare data aceeasi parere. Eu fac mereu aceeasi greseala. Imi propun sa nu mai intru in polemici si tot acolo ajung. Repet, polemici fara rost. Sunt si polemici frumoase. Polemici din dragoste si polemici intre prieteni buni. Aici nu se intampla nimic. Nu se exclude X pe Y. Pe facebook, replica finala e stergerea din lista. Ca-n politica. Daca nu esti de acord cu liderul si cu majoritatea, esti exclus din partid. Iar tu din mandrie, nu te dai batut, mergi mai departe si iti faci singur partid. Asta ca sa fie nebunia pana la capat.
In polemici, totusi trebuie sa cedeze unul din doi. Cine cedeaza primul e mai intelept. Cine insista e prea pornit pe cearta si e firesc sa evitam din prima, discutia. In acest context e mare lucru sa nu uitam de nervi. Nervii contemporani ai "omului recent". Avem nervi si daca vorbim la nervi s-a dus totul pe apa sambetei. Nicio discutie la nervi nu e folositoare. Cand stim ca avem o stare de nervi mai bine nu discutam diverse teme care pot duce imediat la polemici. Sunt opinii diferite. Suntem persoane unice si e firesc sa gandim diferit. Fiecare om cu mentalitatea lui. Rar se gasesc doi oameni cu idei asemanatoare. In mare parte suntem "agresivi" in limbaj. Suntem impulsivi, vulcanici, ironici ... Suntem cum suntem numai oameni buni, oameni de omenie nu vrem sa fim. In definitiv, ce castigam din polemici?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu