marți, 8 octombrie 2013

Greseli de tipar

Cine se scuza se acuza...

Am incercat sa ma scuz cu cartea de debut prin faptul ca sunt umile incercari poetice. Deci, din aceasta cauza am savarsit greselile in text?! Nu, nu-i deloc adevarat. Pur si simplu ma mint singur. Greseala cea mai mare este graba. M-am grabit si am scos o carte fara valoare estetica si literara.

Greselile de tehnoredactare si in special greselile de tipar sunt "firesti", insa greselile ortografice si gramaticale nu sunt permise. Greselile tehnice sa zic asa, la o corectura atenta (ce n-am avuto din pacate) se reparau din fasa, din manuscris. Greselile pe text si estetica imi apartin. Greseala mea de la inceput a fost ca n-am consultat un specialist.

Am incercat sa scriu simplu si pe undeva am devenit simplist. Nu trebuie sa dau vina pe nimeni pentru greselile "debutului". E o greseala sa dai vina pe cineva. E o mandrie sa dau vina pe editura sau pe altceva. Eu am scris cartea, nu editura. Constiinta estetica era normal sa predomine la mine nu la altii. Poate si editura ar fi fost ok sa-mi dea o sugestie dar acum daca a scoso asa cum este degeaba comentez.

Dedicatia credeam sa fie o surpriza dar de fapt nu a fost deloc inspirata. Asa ca , debutul meu firav, modest si super criticat , va fi fost o greseala de suflet nu de tipar.

Greseli de tipar exista intru alt context. La mine sunt greseli de scriere si de estetica. N-am de ce sa ma supar pe critica. Astfel mi-am dat seama cine sunt. Prietenii imi spun ca la a doua carte voi avea grija si voi face treaba buna. Doamne ajuta! Doamne ajuta, sa fiu atent la detalii si sa nu uit de corectura.

Eu pun accent pe ideea de carte. Speram sa fie salutata ideea si mesajul cartii. Da, am avut si aprecieri critice, dar am avut si critici extrem de dure. Criticismul aspru, absolut (gen "cartea ta nu e buna de nimic", "cartea ta nu are nicio valoare literara" ...) a durut, din durere totusi caut sa ma maturizez. Nu stiu daca am iscat polemici prin ceea ce am scris. Ieri aud la facultate un Pr. Prof. spunanad ca si-a "batut cuie in talpa" cu o idee, parere (de istoric) personala despre "episcopul scit" , pomenit de 99,9 % dintre istorici, ca a participat la Sinodul II Ecumenic (sper sa nu gresesc). De ce? Dansul sustine ca nu a existat niciun scit, niciun episcop de la noi sa zicem asa. Prof. dansului nu-i de acord cu prof. nostru.

Vedeti, unele afirmatii, unele pareri, unele idei (cu o anumita argumentatie desigur) duc la polemici. Am amintit in ganduri din jurnal faptul ca Pr. Prof. nu-l considera "eretic" pe Origen (de asemenea si Dra. Prof. G.S.) si l-am deranjat pe editorul , scriitorul si teologul DV, si asa "pur si simplu" mi-a respins ideea de carte CERUL.

LD ma vede "dezordonat si dezlanat" in scris, iar DV "prea diluat" si adio. E dreptul dansilor sa aiba orice atitudine doresc fata de mine si de scrisul meu "schiop". Problema e alta. Ideea. De ce sa respingi o carte pentru o singura idee? Eu as prefera sa scot ideea respectiva si sa dau drumul la carte. In fine... Sunt multe de spus. De la "greseli de tipar" trec la "greseli de interpretare". A gresi e omeneste. Sa avem grija la greseli (de orice natura) si sa avem bunul-simt sa ne recunoastem greselile! ... Iertare, sunt om... si eu am gresit! Mai corect spus , frate si sora: iarta-ma sunt tanar!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu