sâmbătă, 24 februarie 2018

Cuvinte de iubire

    Mulți spunem că nu ne interesează 14 februarie, că este o sărbătoare de import, că este o sărbătoare cu iz comercial, că nu e ceva autentic românesc. Sărbătoarea iubirii la români este Dragobetele, azi pe 24 februarie. Asta înseamnă că azi toată lumea trebuie să se iubească în stil românesc?

              Se face reclamă la tv și pe internet cu ideea: Dragobetele sărută fetele. E clar, astăzi motivul de sărbătoare este iubirea. Nu voi scrie aici despre istoria și semnificația zilei de 24 februarie și nici nu voi intra în mitologia cuvântului Dragobete.

                    Așa ca tradiție, cultură... așa ca o poveste, e frumos să sărbătorești iubirea, dar iubirea e ea însăși o sărbătoare, o poveste ce trebuie trăită zi de zi. Orice om care intră într-o relație își închipuie iubirea la modul ideal. Imaginația noastă ne face să credem că totul e așa cum se pictează în tabloul minții. Chiar dacă avem foarte multe puncte în comun și avem impresia că este persoana potrivită, se pare că realitatea este alta. Uităm că noi avem așteptări de la persoana iubită pentru că ne-am făcut o imagine idealistă despre ea. Nu ținem cont că persoana iubită este tot om și ca orice om are și defecte, are o mentalitate, o personalitate, o viață, un suflet... Cel mai mult ne dorim ca persoana iubită să ne înțeleagă, să ne iubească cu adevărat, să existe comuniune, comunicare, empatie, armonie... , dar nu ne gândim că poate e un gest egoist ca noi să cerem totul și să nu oferim nimic.

      Cu bune sau cu rele, o relație este o nouă experiență. O experiență din care poți învăța multe. Multe trăiri, dar și multe cuvinte. Cuvinte de iubire. Mai credem noi în aceste cuvinte de iubire? Chiar dacă e 14 februarie sau 24 februarie, se pare că am ajuns într-un colaps sentimental. Acele frumoase cuvinte de iubire ajung să fie socotite doar vorbe, vorbe-n vânt, vorbe goale... Te iubesc nu mai are rezonața și farmecul de la început. Ceva se pierde și în iubire. Parcă a devenit și iubirea (toxică, bolnavă sau iubirea care te sufocă) o dependență, o obsesie. Ai senzația că mulți își doresc o relație (iubire) virtuală și trăiesc dragostea doar pe facebook sau la telefon. Pare ceva mai comod și nu implică așa mare responsabilitate.

           Dar totuși, chiar dacă se pune mult accent pe îndrăgosteală și iubire virtuală, oare să nu mai existe o iubire cu adevărat în contextul actual? Credem că suntem moderni (sau postmoderni) și sărbătorim 14 februarie la un fast-food, la o pizza, la un film... cu final fericit - o partidă de sex (ca în filme, știm noi ce le de filme) unde e cazul. De 24 februarie ne încăpățânăm să credem că sărbătorim iubirea în costum național, cu muzică populară și cu un vin roșu de Vrancea... și cu un sărut...

              Nu e niciun secret, fiecare am avut cândva o poveste de iubire sau măcar am sperat să fie o poveste de iubire. Am tremurat în brațele persoanei iubite. Noi ca bărbați am dăruit flori, inel sau altceva ce reprezintă simbolul iubirii. Am scris o poezie. Am dansat. Am făcut dragoste. Am călătorit. Am crezut că este femeia vieții noastre și ea a crezut că și-a găsit alesul. Am trăit sentimente unice de bărbat și ea a trăit sentimente unice de femeie. Am avut emoții. Am plâns. Am visat... 

                Visul a fost ancorat în realitate, dar realitatea iubirii atunci a fost alta. Apoi ne-am certat, ne-am despărțit, am suferit. Din toate câte au fost, nu doar azi de Dragobete, rămâne ceva. Orice iubire își pune amprenta pe sufletul tău. Și în orice poveste sentimentală, rămân acele cuvinte de iubire care nu se șterg din conștiința îndrăgostiților ce se nasc în veșnicie.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu