Cum poti ajunge de la iubire la ura?

    Se presupune ca iubirea este totul. Ce reprezinta acest "tot" in viata, fiinta si constiinta umana? Ne gandim, daca iubirea inseamna totul... de ce exista despartire si suferinta din dragoste?

    Psihologic si sociologic vorbind, s-a ajuns la concluzia ca gelozia este primul factor care dezbina si rupe o relatie. Oare asa sa fie?

LA INCEPUT A FOST IUBIRE...

   Iubirea se zice ca tine max. 2 ani. Nu cred ca un sentiment se poate numara in zile, saptamani, luni sau ani. Nu pot afirma ca azi iubesc pe cineva si maine nu mai iubesc. Ori iubesc , ori nu iubesc. Ori iubesc cu adevarat, ori nu iubesc deloc. Nu te joci in contextul iubirii, caci de la acea "iluzie" (sau amagire) numita la inceput iubire, se ajunge la ura, dusmanie, rautate...

   Cum? Cum vedem astazi ca fac majoritatea cuplurilor adolescentine. Ba spun ca se iubesc la nebunie, ba se despart de la cea mai mica cearta si apoi intervine ura. Nu isi mai vorbesc cei doi... candva "iubiti". Sterg numerele de telefon. Cauta sa se ignore reciproc. Vor sa fie macar prieteni, dar apoi nu mai vor sa fie nimic. Se sterg sau se blocheaza pe facebook. Diverse prostii specifice perioadei si mentalitatii adolescentei. Mai rau e cu cei doi fosti "indragostiti" care recurg la violenta fizica si verbala. La amenintari. La tribunal (in cazul celor proaspat casatoriti si divortati). La blesteme. La jigniri. La reprosuri...

    Cel mai urat e ca dupa ce se termina relatia, el sau ea trancaneste: tu ai fost mereu de vina!, din cauza ta ne-am despartit!, tu erai un dictator!, tu ai inselat, ai vorbit urat!, tu ai fost o femeie usoara!, tu ai fost infidel!, tu nu mi-ai dat libertate!, tu mai sufocat cu iubirea ta!, tu... si numai tu...

    Despre "eu" nimic? Nu, fiindca din acel orgoliu luciferic prefer sa dau vina doar pe el sau pe ea. Depinde de cuplu. In fine... Daca povestea s-a terminat, cel mai frumos e sa clarificam lucrurile, sa iesim la un suc sa ne lamurim ce a fost si ce nu a fost si sa punem punct. Cel care a ales despartirea are totusi un minus. Degeaba au promis cei doi ca se iubesc vesnic, dar unul a cedat si a ales calea cea mai nepotrivita - despartirea. Nu sunt de acord cu despartirea, decat in cazuri grave si extreme.

   Acum sa trecem la subiect: cum poti ajunge de la iubire la ura? Consider ca se ajunge aici pentru ca nu a fost iubire. Acea bruma de iubire nu se poate spune ca este iubire. Iubirea care face rau nu este iubire. Se ajunge la ura si din motivul imaturitatii. Ura explodeaza acolo unde sunt orgolii mari. Cei doi se mint (mai mult ca atunci cand erau impreuna) si isi zic cuvinte dure. Orice cuvant urat in iubire afecteaza enorm. Ea poate spune "nu mai simt nimic pentru tine!, esti un nemernic!", dar de fapt ea inca il iubeste doar ca nu are curajul sa spuna adevarul, pentru ca adevarul te face liber.

   Iubesti? Daca da, atunci nu ai voie sa urasti. Urasti? Daca da, atunci gresesti foarte mult. Un om care uraste e un om care ucide. Nu vrei sa ierti? Nu vrei sa iti ceri iertare? Incearca macar sa nu urasti. Poate vei ajunge si sa ierti si sa iti ceri iertare. Nu e un semn de lasitate daca iti ceri iertare. A ierta este firesc. Iubire fara iertare nu exista. Si nici iertare fara iubire. Daca nu ierti nu iubesti si daca nu iubesti nu ierti. Ura nu e de niciun folos. Iubirea e cel mai frumos lucru. Iubeste si fa ce vrei! (Fericitul Augustin)