De jur imprejur
vad oameni cum cad
intr-un abis de aur
poleit cu lacrimi de argint
si suflete de gheata
ce se topesc...
la cea mai mica raza de soare
a diminetii.
De peste tot
vad inimi bolnave
ancorate-n neant
si doruri suave
ce stralucesc ca un diamant,
dar din tine ce vad?
nu vad nimic...
decat o floare
ce s-a ofilit
in suferinta
si departare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu