Departe de tot

   Merg prea departe. ,,Cat de departe?" Departe de tot. Pasii mei mici sunt smeriti pentru acolo unde o mare (un ocean daca vreti) de zambete este convertita intru fericire vesnica. Pe o pajiste cu flori de dor intalnesc un inger, nu cred ca este ingerasul meu pazitor. Ingerul ma priveste cu dragoste. Sunt tulburat, imi e frica sa nu ispitesc ingerul. In minte apar cuvintele lui Isus fiul lui Sirah (Eclesiasticul) : Inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu... Ingerasul nu spune nimic. Ma priveste angelic si eu extrem de tulburat incerc sa-i vorbesc. Te deranjeaza prezenta mea, sfinte ingerasule? Ingerul tace. Zambeste. Vad pentru prima data un zambet divin. Ingenuchiez si rostesc din tot cugetul si din toata inima, Rugaciunea lui Iisus. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul! Ingerasul atunci zambeste si mai frumos.

   Gandesc ca am inceput bine, studiez Teologia. Sunt la facultatea de Istorie, Filosofie si Teologie. Eu, cel mult pasionat de muzica. Oare am gresit drumul? Liceul a fost cu profil tehnic, obtinand o diploma (atestat) de mecatronist (tehnician in mecanica, electronica si informatica). Am gresit drumul Doamne? Ingerasul zambeste virgin si dulce ca un prunc. Cu demnitate de smerit mesager a Domnului Dumnezeu imi sopeste: tinere, copile drag, cum sa gresesti daca asta este voia Domnului ... Nici nu termina cuvantul ingerasul, ca eu izbugnesc in plans. Lacrimi de pocainta. Nu credeam ca e adevarat, imi vorbise mie un inger, chiar daca nu era ingerasul meu pazitor. Probabil era ingerul responsabil cu intelepciunea. Paradoxal, pana atunci stralucirea ingerului nu ma ardea. Puteam suporta lumina si stateam in fata ingerului precum in fata unui prieten bun. In clipa cand am inceput sa plang, simteam cum lumina ma orbeste. Sunt pacatos Doamne, cel mai mare pacatos, pleaca de la mine ca sunt om pacatos! Ingerasul misca din aripi, pesemne ca l-am suparat.  Tinere, ridica-te! Tu te joci cu viata duhovniceasca, cu credinta, cu Dumnezeu. Stapanul Atotputernic le stie pe toate, nu-ti mai striga pacatosenia aici. Sunt trimis sa-ti raspund la o ontrebare. Nu sunt ingerul tau pazitor si simt ca-ti este teama de mine. Tinere, eu nu sunt Dumnezeu. Sa nu divinizam fiintele ceresti, oamenii sau anumite obiecte lumesti. De ce ne facem idoli? De ce incalcam Decalogul? De ce nu-L iubim pe Mantuitorul Iisus Hristos mai presus de orice? Cine suntem noi fara Dumnezeu? Hristos Domnul marturiseste clar: ,,cerul si pamantul vor trece dar Cuvintele Mele nu vor trece." Eu nu pot sa zbor o clipa fara binecuvantare de la Bunul Dumnezeu. Tu om fiind, mai presus de ingeri (avand chip si asemanare divina) pentru ce nu faci ascultare? 

   Doamne Te rog, nu ma certa! Sunt aici pentru raspunsul la intrebarea... Nici nu mai stiu pentru ce intrebare am venit. Of, mi-a luat Dumnezeu mintile... Cum sa-ti ia Dumnezeu mintile? Vorbesti cu pacat. Tinere, trezeste-te la realitate dar nu confunda realitatea cu Adevarul. Realitatea nu-i tot una cu Adevarul... Aveam impresia ca ingerasul face filosofie. Gata, mi-am amintit... Pentru asta am venit aici. Doresc sa fiu lamuirt daca am ales bine Teologia sau trebuia sa intru la Filosofie. Studiez Teologia si sunt pasionat de Filosofie. Sunt nebun Doamne... Iar vorbesti cu pacat. Respecta voia Domnului si lasa impresiile tale personale. Nu tu ai ales, Dumnezeu te-a ales si Dumnezeu este Singurul care face  minuni.

   Slava lui Dumnezeu pentru Toate! Lumina parea naturala. Privesc in jur. Icoana cu Sf. Ierarah Nicolae. Tabloul cu mama. Biblioteca... Unde sunt de fapt sau unde am fost? Acum sunt in camera mea. A fost un vis, a fost o vedenie? Nu stiu. Stiu doar ca am stat la rugaciune si imi dau seama ca am pasit departe. Cat de departe? Mult prea departe. Departe de tot.

15 - 03 - 2013